Banii din sistemul de sănătate par a fi înghiţiţi lunar de „o gaură neagră“. La finalul anului, când spitalele trag linie, constată că milioane de lei – bani despre care spun că li se cuvin pentru serviciilor oferite –  se pierd inexplicabil. Banii „dispar“ pe traseul dintre spitalele care oferă servicii medicale, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi platforma informatică SIUI a CNAS, care acceptă şi validează serviciile medicale, şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, cea care decontează efectiv serviciile medicale. Cauzele ar fi multiple – de la pacienţi neasiguraţi cărora medicii nu le pot refuza dreptul la tratament, pentru că altfel riscă să răspundă în faţa legii, la probleme de ordin tehnic, de pildă nefuncţionarea sistemului informatic al CNAS care nu validează serviciile oferite sau invaliditatea unor carduri de sănătate. Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ din Iaşi a rămas astfel, în 2016, fără trei milioane de lei.

„Contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a fost îndeplinit în proporţie de 100%. Apelez la înţelegerea CJAS şi la buna colaborare pe care am avut-o până acum şi solicit ca, în cazul în care se face o rectificare de buget la nivel local, aceasta să fie făcută şi la nivelul spitalului nostru“, a arătat dr. Mihnea Hurmuzache, director medical al Spitalului de Boli Infecţioase. Pe internare continuă, unitatea medicală a efectuat în 2016 servicii medicale în valoare de peste 24.500.000 de lei. Dintre acestea, Şcoala Naţioanală de Sănătate Publică, respectiv sistemul informatic al SIUI, a acceptat şi implicit validat servicii în valoare de peste 23.300.000 de lei. Din această sumă, însă, CJAS a decontat servicii de peste 21.100.000 de lei. Pe internare de zi, spitalului i s-au validat servicii medicale în valoare de peste 4.300.000 de lei, dar i s-au decontat doar puţin peste 3.900.000 de lei. Practic, spitalul „se face vinovat“ că a oferit servicii medicale peste valoarea de contract, adică a îngrijit mai mult de 916 pacienţi pe lună, cât a fost „norma“ stabilită de CJAS. „În sănătate nu poţi lucra cu şublerul. Lucrezi cu câtă solicitare ai, şi atunci când îţi vin pacienţi peste valoarea de contract nu spui «gata, nu mai primim», pentru că rişti altele, ci îi primeşti şi încerci să-i ajuţi“, a mai arătat dr. Mihnea Hurmuzache. 

Potrivit directorului medical, cauzele nedecontării serviciilor medicale oferite sunt multiple. Pe de o parte, în spital se internează bolnavi neasiguraţi a căror afecţiune necesită internare peste cele trei zile, cât asigură statul tratamentul oricui, în urgenţă. Pe de altă parte, unii bolnavi asiguraţi părăsesc spitalul din propria iniţiativă, fără aviz medical, şi implicit fără să fie externaţi legal, prin închiderea fişei medicale cu cardul de sănătate – procedură care atestă toate serviciile medicale de care au beneficiat. În plus, unor pacienţi asiguraţi, care au card de sănătate, nu le funcţionează documentul medical. Primesc notificare de „card invalid“, şi astfel serviciile medicale nu pot fi înscrise în sistem şi apoi validate. Mai mult, în unele zile, întreg sistemul informatic al CNAS este nefuncţional şi invalid, motiv pentru care toate serviciile medicale oferite în acel interval riscă să rămână nedecontate. CNAS a lăsat „o portiţă“ de 72 de ore pentru înregistrarea acestor date în offline, dar, de cele mai multe ori, furnizorii arată că este nefuncţională.