Păţania unei femei care a furat, dar n-a vrut să mai dea banii înapoi

Situaţia juridică inedită, la Iaşi: neplata prejudiciului dintr-un dosar penal ar putea trimite după gratii o femeie de 32 de ani ce a fost condamnată cu suspendare pentru delapidare. Judecătorii au pe masă o cerere de revocare a suspendării unei pedepse, motivul principal invocat de solicitant fiind faptul că persoana condamnată nu a plătit daunele civile. 

Protagonista acestui caz este tânăra Ana Maria Pricop, o femeie originară din Bârlad care a lucrat, în trecut, la dealerul auto Sandra Trading. Ea a fost găsită vinovată după ce a sustras din banii societăţii o sumă consistentă de bani.  

A furat din banii firmei 

Ana Maria Pricop a fost trimisă în judecată în 2011, ea fiind condamnată la patru ani cu suspendare sub supraveghere, precum şi plata unei sume de peste 100.000 de lei. Pricop a fost găsită vinovată pentru delapidare, faptele fiind săvârşite în perioada august 2009 – ianuarie 2010. Potrivit anchetatorilor, în acea perioadă, Pricop avea două rânduri de chitanţiere şi, în momentul în care efectua o tranzacţie, dădea clientului chitanţa însă nu mai înregistra vânzarea şi în actele contabile ale firmei. Reprezentanţii societăţii au observat că încasările scăzuseră şi au efectuat un control.

După patru ani de la condamnarea definitivă, condamnata a plătit doar 6.800 de lei din totalul de 102.870 de lei stabilit de instanţă. Reprezentanţii Sandra Trading, prin intermediul avocatei Sandra Grădinaru, notează în acţiunea depusă la instanţă că fosta angajată a dat dovadă de rea credinţă, având în vedere că au trecut patru ani din termenul de încercare şi aceasta a achitat 6% din prejudiciul imputat.  

Nu a respectat nici înţelegerea cu executorul 

„Aceste plăţi sporadice au menirea de a induce în eroare organele judiciare şi partea civilă cu privire la intenţiile reale ale condamnatei, de a nu acoperi prejudiciul pe care ni l-a produs. În concret, condamnata urmăreşte trecerea termenului de încercare, stabilit de către instanţă, efectuând plăţi parţiale şi nesemnificative, pentru ca, odată expirat acest termen, să dispară mijlocul juridic cel mai eficient de constrângere a acesteia pentru a-şi îndeplin obligaţiile de care este ţinută, respectiv contrângerea penală în forma revocării suspendării pedepsei cu închisoarea aplicate”, se arată în acţiunea depusă la instanţă.

Reprezentanţii Sandra Trading bănuiesc că, după ce va expira termenul de încercare, de 6 ani, Ana Maria Pricop nu va mai achita niciun leu din suma stabilită drept despăgubiri. „Reaua-credinţă  a condamnatei reiese şi din nerespectarea angajamentului asumat prin declaraţia dată către executorul judecătoresc în data de 28.10.2013, prin care promitea să plătească lunar suma de 400 de lei, cuantum care oricum este derizoriu faţă de suma totală datorată. Cu toate acestea, nici această promisiune de plată nu a fost respectată”, se mai arată în acţiunea depusă la Judecătoria Iaşi.  

Precedentul de la Iaşi  

Suspendarea condiţionată sau sub supraveghere primită de un condamnat impune acestuia respectarea unor reguli ce pot diferi de la caz la caz. Printre acestea se pot număra anunţarea consilierului de probaţiune a oricăror plecări din ţară, muncă în folosul comunităţii, participarea la şedinţe psihologice etc. Încă din 2011, printr-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României decidea că suspendarea unei pedepse poate fi revocată în cazul în care cel condamnat nu a achitat despăgubirile civile impuse prin decizia de condamnare.

Potrivit jurisprudenţei româneşti, pentru ca aceste speţe să devină realitate, condamnatul trebuie să dea dovadă de rea-credinţă. „Cererea de revocare trebuie introdusă la un moment în care poate să evidenţieze intenţia condamnatului de a se sustrage de la executarea obligaţiilor civile, respectiv să demonstreze reaua-credinţă a acestuia, deoarece, din interpretarea per a contrario a art. 84 teza finală din Codul Penal reiese că revocarea suspendării executării pedepsei nu se poate dispune dacă persoana condamnată dovedeşte că neîndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare nu s-a datorat relei sale credinţe”, se arată într-o decizie pe o speţă asemănătoare, din septembrie 2015, redactată de Tribunalul Botoşani.

Un caz cunoscut de revocarea a suspendării executării unei pedepse este cel al protestatarului Gabriel Rădună, condamnat la închisoare cu suspendare pentru înşelăciune în urmă cu câţiva ani. Rădună a refuzat să meargă la Serviciul de Probaţiune şi, din acest motiv, această instituţie a cerut judecătoriloer revocarea suspendării şi executarea în regim de detenţie a pedepsei. În prezent, din acest motiv, Rădună este încarcerat.