Prea cald?

► Bătăi frecvente de cap dinspre neologisme (tehnice): salariile funcţionarilor din administraţie „se află la baza de jos a salarizării” (comentator economic, Romtv, 5.06); în alte redacţii: „baza de jos a piramidei”; cf. „în baza de jos a piramidei, salariile sunt foarte mici, iar în vârf foarte mari”, declaraţie a ministrului muncii (/amosnews.ro/); „Un avion a survolat mai multe minute în şir în aer de-asupra aeroportului Otopeni” (aparatul căruia, slavă Domnului, i-a reuşit aterizarea de urgenţă; A 3, 29.06; prezentator ştiri); după incendiul de la Baloteşti, autorităţile „vor demara începerea cercetărilor” (reporter; Protv, 29.06; focul a fost stins după aproape 70 de ore); „zona de la confluenţa judeţelor Argeş şi Braşov” (Romtv, 30.06; prefectul unuia dintre judeţele numite, dar, oricum, era vorba despre inundaţii!); legea salarizării a fost definitivată „fără să se facă calcule preliminare înainte” (A 3, 4.07; invitat în emisiune).

► Ghidonarea. Din optica biruinţei mentalului maşinist contemporan, consemnăm preluarea, în limbajul colocvial, a unui verb ce s-a legitimat iniţial în argou. Într-o dezbatere tv, plecând de la presupusul „spate” al cuiva ce nu pare să se supună uzanţelor legale, s-a trecut la căutarea elementului dirigent: „Oare cine o ghidonează pe Dna XYZ?” (termen reluat de moderatoare cu obstinaţie; Romtv, 6.07). Fireşte, trebuie să ne gândim la subst. ghidon, care numeşte piesa de oţel fixată pe furca roţii directoare a bicicletei sau a altor vehicule cu două roţi, cu ajutorul căreia este controlată direcţia acestora, aşadar instrumentul ce serveşte pentru a ghida, adică a conduce, stabilind traseul, drumul (popular: „coarnele bicicletei”). Nu mai puţin interesant este faptul că tot ghidon se numeşte steguleţul de aliniere la manevrele de infanterie. Nimic mai simplu pentru visătorii argotizanţi să treacă de la numirea, palidă, a dirijării mecanice la imaginea unor acţiuni decisive; pentru aceştia, prin optica efectului concret, (a) ghidona înseamnă, pur şi simplu, „a forţa, a sili (pe cineva să facă ceva), a teroriza”, ba chiar „a bate, a lovi”. Departe de noi să admitem, chiar din partea unui telespectator, asemenea supoziţii privind persoane sus-puse. Dar mediul lingvistic este stimulator, măcar prin formele verbale dirijează, influenţează, presează, agravează ori timorează. Apoi, registrul vorbirii cam scapă de sub control; un participant la discuţia respectivă vorbeşte despre cele două „lucruri” care îl şifonează pe el personal.

► Eufemism? De regulă, vorbitorul comun se confruntă cu verbul (a) raşcheta atunci când, angajând renovarea locuinţei, află, din deviz, cât va costa şi raderea parchetului cu raşcheta, pentru a-l curăţa (anterior, s-a consemnat şi raşchetarea tencuielii pereţilor). Iată însă că împrospătarea spre poetic a limbajului unui reporter proiectează lucrurile cumva hiperbolic, arătându-ne cum „partea stângă a microbuzului a fost raşchetată din ciocnirea cu tirul” (tema: un accident rutier; Protv, 7.07). Desigur, caroseria microbuzului, scos considerabil de pe traseu după contactul lateral cu celălalt vehicul, prezenta şi răzuirea vopselei de pe multe porţiuni, dar impresionau urmele ciocnirii, mult asemănătoare celor rezultate atunci când o… rablă începe să fie strivită cu presa mecanică. Aşadar, poate s-a avut în vedere o raşchetare eufemistică?

► Retorică de formular? În general, orice greşeală de limbă este cotată drept greşeală gramaticală (devenită spaima semidoctului). O titrare de pe internet: „Greşeala gramaticală din cererile de retragere a demisiilor miniştrilor…”, analiza vizând o formulă-tip din încheierea cererilor de „revocare”: „Demisia subsemnatului a fost o demisie deliberată, fiind o formă de protest”. Aici nici nu ar fi vorba de repetiţie, ci de însăşi încadrarea juridică a acţiunii, mă rog, dar greşeala gramaticală, sesizată până la urmă, există: forma articolului genitival din enunţul „consider că vacantarea funcţiei de membru a Guvernului intervine doar de la acest moment” (cf. fotocopia cererii unui fost şi actual ministru, pe /gandul.info/). De fapt, nu au greşit toţi semnatarii, de capul lor, ci doar tacticianul din anturajul guvernului care a redactat formularul cererii, taxată drept „trasă la indigo” (/ziare.com/).

► Optimism. Revenim la cele de la început: neurologii au descoperit transferuri compensatorii: regiuni ale creierului adiacente ariei lui Broca pot prelua funcţii de limbaj. Chiar după deficienţe (previzibile) în urma unei operaţii pot fi recuperate majoritatea abilităţilor ţinând de vorbire. Probabil, dacă au fost, la fel stau lucrurile şi cu cele premergătoare caniculei. Doamne-ajută! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video