Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi, prima societate ştiinţifică din sud-estul Europei

vineri, 29 august 2014, 01:50
1 MIN
 Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi, prima societate ştiinţifică din sud-estul Europei
„Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi – 1833. Prima Academie Europeană a Spiritului Naţional” – Dana Baran,Editura „Gr. T. Popa” a U.M.F. Iaşi, 2014

Lucrarea intitulată „Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi – 1833. Prima Aca­de­mie Europeană a Spiritului Naţional”, recent realizată de prof. univ. dr. Dana Baran, de la Universitatea de Me­di­ci­nă şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, reprezintă o sinteză cuprinzătoare, adusă la zi, asupra aces­tei asociaţii, iniţiate încă de la 1830 de doctorii Iacob Cihac şi Mihail Zotta, sprijiniţi de Gh. Asachi şi parte din autorităţile vremii. A fost prima societate ştiinţifică din Ţările Române şi sud-estul Europei.

Element de referinţă în viaţa ştiinţifică românească a secolului al XIX-lea, SMN a adunat în rân­du­rile sale floarea intelectualităţii, aducând contribuţii originale, generând emulaţie în societatea româ­nească, pe care a inspirat-o şi însufleţit-o aproape 185 de ani. C. Vârnav, N. Beldiceanu, P. Poni, Gr. Co­bâl­cescu, A. Fătu, Gh. Cuciureanu, D. Brândză, I. Ciurea, G. Bogdan, S. G. Konya sunt unele dintre numele emblema­tice.

Pe parcursul a peste 200 de pagini, valoroasa monografie pune în evidenţă caracteristicile a­min­titei instituţii de pionierat, pe nedrept ajunsă într-un con de umbră în anii din urmă. Autoarea a iden­ti­fi­cat 12 prio­rităţi naţionale şi patru direcţii cardinale care au consacrat SMN drept o adevărată academie de ştiinţe, începătoare a culturii moderne autohtone: introducerea spiritului critic-ştiinţific în Principate; or­ganizarea întâiului Muzeu istorico-natural; promovarea agriculturii şi industrializării; iniţierea celei dintâi expediţii ştiinţifice de grup pentru explorarea, descrierea şi clasificarea faunei, florei, mine­ra­le­lor, resurselor hidrice, geografiei şi etnoiatriei; încurajarea primelor studii geologice (calcarele de la Re­pedea) şi subvenţionarea cer­ce­tă­ri­lor arheologice de la Cucuteni; utilizarea limbii române în ştiinţă şi îmbogăţirea sa prin cele dintâi manuale şi periodice istorico-naturale şi medicale, pe care membrii de vază ai SMN le-au editat, ca pagini fie de strictă specialitate (Buletinul SMN, azi Revista Medico-Chirurgicală), fie de popularizare a ştiinţei şi educaţie sanitară. SMN a lansat proiectul unui prim observator astronomic în Principate; a inaugurat întâia Grădină Botanică din ţară; a fost prima societate ştiinţifică asociată nemijlocit învăţă­mântului superior, fondării şi dezvoltării aşezămintelor acestuia: Academia Mihăileană (1835); Universitatea din Iaşi (1860); Facultatea de Medicină (1879); a fost totodată întâia societate ştiinţifică implicată în lupta de eman­cipare naţională şi Unire, susţinând alegerea lui A.I. Cuza drept candidat la tronul Moldovei, ceea ce a consfinţit victoria unioniştilor, creând premisele formării statului român modern. Această primă societate academică a stimulat profesionalizarea vieţiisociale româ­neşti, a ştiinţelor na­tu­rii, agriculturii şi cu precădere a medicinei şi farmaciei. SMN şi-a alăturat, astfel, întâile societăţi de spe­cia­litate şi publicaţiile lor: Societatea medico-militară, Societatea farmaciştilor, Societatea română de neurologie, psihiatrie, psihologie şi endocrinologie, Societatea de pediatrie, Societatea de oftal­mo­lo­gie.

Între membrii săi s-au înscris deopotrivă personalităţi internaţionale remar­ca­bi­le: Hum­boldt, Haeckel, Berzelius, Koch, Poincaré, A. Proust, R. Bright, E. Ludwig, Lucas-Champion­nière şa.

Redactată cu deosebită acurateţe şi claritate, cartea menţionează meritoriile tradiţii ale venerabilei instituţii, consemnând toate momentele-reper din istoria SMN şi a Revistei Medico-Chirurgicale, pe care Socie­ta­tea ieşeană o editează până astăzi, când jurnalul apare recenzat în baze de date inter­naţionale importante. Amplu documentată, cu o ilustraţie relevantă şi bogată, dispunând de un aparat critic atent selectat, monografia vine să retrezească interesul pentru acest simbol al Iaşului, care până acum a învins timpul. 

Prof. univ. dr. Eugen Târcoveanu este medic chirurg la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi şi cadru universitar al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi 

Comentarii