În municipiul Bucureşti, salariul mediu net ajunge la 2.224 lei, cu 45,93% mai mare ca în judeţul Iaşi, iar în Ilfov cu 350 lei mai mult ca în Iaşi. În judeţul Cluj, unde municipiul reşedinţă de judeţ reprezintă un important pol economic pentru toată regiunea Ardealului, suma încasată la finalul unei luni de muncă este în medie de 1.769 lei, cu 16 puncte procentuale mai mult ca un ieşean. Sibienii câştigă cu puţin sub vecinii din Cluj dar net peste locuitorii din Iaşi, în Sibiu salariul mediu net ajungând la 1.746 lei (14%). În Timiş, veniturile obţinute sunt cu aproximativ 6% mai mult ca în Iaşi, iar zona Prahovei ne surclasează „la mustaţă”, tot cu circa 1%. La acest capitol suntem surclasaţi şi de argeşeni, unde se câştigă în medie 1.547 lei. În schimb, potrivit INS, ieşenii încasează un salariu mediu net mai mare decât în Constanţa (1.508 lei) sau Dolj (1.435 lei). La nivelul Moldovei, Iaşul deţine „supremaţia” la acest capitol. Pe locul doi la câştiguri salariale medii nete se clasează băcăuanii (1.305 lei), urmaţi în pluton de restul judeţelor din regiunea istorică a Moldovei, unde retribuţiile oscilează în jurul a 1.100-1.200 lei, cel mai mic cuantum fiind înregistrat în judeţul Vaslui (1.118 lei). La nivel naţional judeţul se situează pe locul 10 în ţară.
 

Profesorul universitar Vasile Cocriş (Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor – UAIC) arată că preţul produselor este standardizat, acesta ajustându-se pe zone, iar faptul că salariul din Iaşi este mai mic ca în alte zone se explică prin mai multe aspecte. „Numărul magazinelor din Iaşi care comercializează diferite produse este mai mic faţă de alte zone, dar preţul este acelaşi. Piaţa se ajustează în funcţie de cererea şi oferta de la nivel naţional. Dacă ne referim la valoarea salariului mediu net din Iaşi, trebuie să precizăm din start că Iaşul nu este un pol economic la fel de dezvoltat precum Bucureştiul, Clujul, Timişoara sau Prahova. Economia din aceste zone este puternic susţinută din exterior, iar Vântul dinspre Occident bate prima dată spre Ardeal. Plasamentul în teritoriul îi favorizează, precum şi tradiţia unei culturi antreprenoriale”, a declarat profesorul Cocriş reporterilor „Ziarului de Iaşi”. Investitorii străini vin în primul rând la „Centru” pentru că de acolo primesc aprobările, iar polul politic – Capitala – sprijină pe cel economic, arată Cocriş. „Nu îi putem analiza fără a lua în considerare aceast relaţie de cauzalitate. Nici infrastructura nu trebuie uitată când facem o analiza de gen. Fără infrastructă şi o strategie nu putem deveni atractivi pentru exterior”, a indicat profesorul Cocriş referindu-se la problemele judeţului Iaşi. Mai departe, Cocriş a arătat că diferenţa o fac salariile oferite de operatorii economici din privat, la stat existând o standardizare a acestora. „Nu în ultimul rând, în Iaşi există un excedent de muncă, iar când somajul este mai ridicat, oamenii sunt dispuşi să muncească pe salarii mai mici”, a concluzionat Cocriş.
 

Contactat telefonic, profesorul Gheorghe Pleşu, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Iaşi a arătat acelaşi probleme ale Iaşilor ca şi Cocriş. „La noi, ar trebui mai mulţi investitori. Din păcate, suntem departe de graniţă. Lipsesc atât tradiţia cât şi muncitori cu experienţă şi pregătire tehnică. Pe vremuri, zona industrială a Iaşilor îngloba mii de muncitori. La câte fabrici sunt în prezent nu acoperă personalul existent pe vremuri la CUG”, crede Pleşu. Preşedintele AOA Iaşi consideră că din cauza şomajului ridicat din judeţul Iaşi, oamenii acceptă să muncească pe retribuţii mai mici în comparaţie cu ale zone ale ţării. „Foarte mulţi acceptă aceste condiţii, alţii au plecat spre Ploieşti, Cluj, Bucureşti unde veniturile sunt mai mari”, a mai spus Pleşu.