Caută 
3 MIN
Măcar din patriotism local, putem pune eliberarea lui Antonescu de unele obsesii şi pe seama condamnării lui Fenechiu.
Schimbarea de discurs a preşedintelui PNL a devenit un fapt incontestabil. Resorturile acestei transformări bizare dau încă bătăi de cap comentatorilor politici, dacă nu cumva şi medicilor psihiatri. Cum poate un individ cu o agresivitate verbală aproape patologică, obsedat de un locatar de la Cotroceni, să devină peste noapte un tip jovial, nuanţat în opinii, ba chiar un personaj frecventabil pentru fosta sa victimă. Pentru că da, mai nou, locatarul de la Cotroceni mărturiseşte că-l va vota în turul doi la prezidenţiale, în lipsă de altceva, pe Antonescu. Schimbarea la faţă a liderului PNL a primit diverse interpretări, toate cât se poate de plauzibile. O falie tot mai accentuată între PNL şi PSD, după o ruptură provocată la nivelul activului de partid, care l-a împins pe Antonescu să-şi diversifice ţintele. O scenetă regizată împreună cu Victor Ponta, cu rolul de a amortiza zgomotul (de fond?) produs de opoziţie şi a maximiza astfel şansele unui candidat la prezidenţiale din partea USL. O eroare de strategie din partea liderului PNL, care, afişând un ton mai moderat, lasă liber PSD-ului culoarul "luptei împotriva regimului Băsescu".
Ipotezele menţionate mai sus sunt credibile, dar nu explică spectaculozitatea transformării. Agresivitatea lui Antonescu la adresa preşedintelui s-a diluat brusc, în decurs de câteva zile. Tot atunci au început înţepăturile sale la adresa lui Victor Ponta. În zilele cu pricina, pe care puţini şi le mai amintesc pentru că era perioada concediilor (prima jumătate a lunii iulie) au avut loc două evenimente importante pentru "gaşca" liberală. Primul, condamnarea ministrului PNL Relu Fenechiu la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul "Transformatorul". Al doilea, o vizită inopinată a şefului Senatului peste Ocean la o conferinţă la care s-ar fi negociat viitorul acord de schimb dintre SUA şi UE. Condiţionalul optativ e important aici pentru că nici presa, nici Antonescu, nu au făcut lumină asupra acestei vizite. Liberalul a precizat doar că excursia a fost privată, nu a fost plătită din banii instituţiei, dar invitaţia i-a fost transmisă în calitate de şef al Senatului. Cert e că la întoarcerea liberalului din SUA, polii în USL s-au schimbat. Băiatul bun a devenit băiatul rău şi invers. Pentru a nu a devia discuţia în zona teoriilor conspiraţioniste, să ne concentrăm atenţia asupra celuilalt eveniment petrecut în acele zile, condamnarea lui Fenechiu. Câteva precizări sunt importante. În primăvara lui 2009, Antonescu a candidat la şefia PNL din postura de "outsider". Printre ultimii care s-au lăsat atunci convinşi să intre în echipa lui s-a numărat şi Relu Fenechiu. Şi odată cu el, cam toţi liberalii din Moldova. Între noi fie vorba, inginerul descurcăreţ Fenechiu nu l-a simpatizat niciodată pe profesoraşul chiulangiu Antonescu, dar asta e o altă discuţie. Cert este că sprijinul acordat de aripa Ruşanu – Fenechiu a cântărit decisiv în cocoţarea lui Crin la şefia partidului. Tot de notorietate este şi rolul jucat de liberalul ieşean în vara lui 2012 la suspendarea lui Traian Băsescu. Fenechiu a condus atunci în mod oficial echipa "suspendacilor" şi a fost principalul om de legătura a PNL cu Antenele lui Voiculescu. Fără a-i căuta scuze lui Antonescu, multe dintre declaraţiile rostite atunci îi erau redactate sau măcar verificate de şeful de campanie, Relu Fenechiu. Să ne amintim că ulterior, la ceremonia de depunerea a jurământului de către Cabinetul Ponta, Fenechiu, nu Antonescu, a avut parte de cea mai glacială primire la Cotroceni.
Impresia pe care o lasă astăzi liderul PNL e aceea a omului care nu mai are nimic de pierdut, dar nici datorii de returnat. "Incompetent, dar cinstit", ca să-l cităm pe Băsescu. Măcar din patriotism local, putem pune eliberarea lui Antonescu de unele obsesii şi pe seama condamnării lui Fenechiu.
