Firmele si locuitorii judetului Iasi tin in banci 3,4 miliarde de lei. Suma reprezinta depozite si disponibilitati la vedere, atit in lei cit si in valuta. Suma pare mare, insa daca o impartim la numarul de locuitori, economiile iesenilor sint de doua ori mai mici decit in Timis si de 2,5 ori decit in Cluj.

La nivelul Regiunii de Nord-Est, judetul nostru se situeaza mai bine, insa nu trebuie neglijat faptul ca Moldova este cea mai saraca zona din Romania. Ultimele date statistice disponibile arata ca de la inceputul crizei, startul simbolic fiind in luna septembrie 2008, si pina la finele lunii noiembrie, pina cind sint centralizate datele, economiile au crescut pe ansamblu cu 25%.

Specialistii in domeniu sustin ca oamenii economisesc si din putinul pe care-l au  de "frica zilei de miine", locuitorii tarii asteptindu-se la o situatie si mai rea decit cea din prezent.

Structura economiilor

Potrivit statisticilor oferite de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR), in luna noiembrie 2010, economiile pe tot judetul Iasi erau de 4.141 de lei pe cap de locuitor, in timp ce in Brasov economiile se ridicau la 7.955 de lei, in Timis la 8.400 de lei, iar in Cluj ajungeau la 10.047 de lei. Sucevenii figurau cu economii de 3.128 de lei, in timp ce locuitorii Bacaului aveau in banci, in medie, 4.094 de lei.

La nivelul judetului Iasi, atit firmele cit si locuitorii detineau, in luna septembrie 2008, economii de 2,76 miliarde de lei, atit in lei cit si in valuta, bani ce erau fie depusi in depozite la termen, fie ca disponibilitati la vedere.

La inceputul crizei, in depozitele si disponibilitatile iesene in lei erau 1,890 de miliarde de lei, din care 1,336 miliarde de lei erau cumulate de persoanele fizice, in timp ce economiile firmelor iesene se ridicau la 520,48 de milioane de lei, diferenta apartinind altor parti. La depozitele si disponibilitatile in valuta iesenii si agentii economici locali au cumulat 871 de milioane de lei, din care 90% era economisita de persoane fizice. Dupa doi ani, in noiembrie 2010, sumele aflate in depozitele locale se ridicau la 3,4 miliarde de lei, din care 2,303 miliarde in lei si 1,096 miliarde reprezentind contravaloare in lei a economiilor in valuta.

“Si cojocul mai tine un an”

“Paradoxal, ma surprinde ca economiile au crescut. Oamenii au pus bani albi pentru zile negre. Cred ca economiile au urcat pentru ca in timp de criza oamenii consuma mai putin, pentru ca-si tin in friu apetitul de a mai da bani in stinga si in dreapta, pe lucruri de care de multe ori nu au nevoie, si pun bani deoparte. De ce economiile sint mai mici decit in alte parti ale tarii? Iasul traieste de pe urma institutiilor publice, foarte multi ieseni fiind angajati ai statului. Firmele care alcatuiesc industria locala pot fi numarate pe degetele de la o mina. In contextul in care s-au redus veniturile la stat cu 25% si capacitatea de a economisi a fost zdruncinata“, a precizat  Dan Chirlesan, conferentiar doctor in cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA) Iasi.

Vasile Cocris, prodecanul FEAA, mentioneaza ca sumele care revin iesenilor pe cap de locuitor sint foarte mici. "Pai au crescut, ca bancile au stimulat intr-un fel sau altul economisirea, dar si pentru ca iesenii nu-si mai permit sa cheltuiasca si se gindesc la ziua de miine. «Mai merge mobila actuala, televizorul, si parca si cojocul mai tine un an». Este un semnal ca se produce o mutatie: scade consumul, cresc economiile. In ziua de azi 4.140 de lei inseamna putin. Ai intrat in doua magazine mai mari si imediat i-ai facut praf“, a mentionat Cocris.

Atentie la comisioane

Din partea firmelor private, Neculai Vitelaru, presedintele Patronatului Judetean de Intreprinderi Mici si Mijlocii (PJIMM), atrage atentia iesenilor care doresc sa economiseasca sa se fereasca de capcanele bancilor. "Nu pot sa explic cum au crescut economiile. Este ceva atipic pentru Romania. Poate au venit somerii din afara si au bagat banii economisiti acolo in banci. Oricum lumea ar trebui sa fie atenta la banci pentru ca acestea percep un comision de retragere. In loc sa primesti mai multi bani decit ai depus la termen, scoti mai putin. Chiar am sustinut o conferinta de presa pe acest subiect la Bucuresti. Cred ca lumea prefera sa tina mai degraba banii la saltea, pentru ca sintem destul de fripti si de ce sa le mai impoziteze si depozitele. In Romania nu mai exista decit o lege si anume legea haosului“, a incheiat Vitelaru.

Romanii economisesc doar 7% din venitul lunar

Romanii economisesc doar 7% din venitul lunar, nivel minim in rindul celor 10 state incluse intr-un studiu realizat de grupul ING, iar un sfert dintre cei chestionati au un plan de pensie privata, circa o treime detin o asigurare de viata si numai 8% un produs pentru investitii. "De asemenea, 41% dintre romani cred ca la pensie vor avea mai putini bani decit parintii lor, insa doar o mica parte ia masuri pentru a-si asigura un viitor mai sigur“, se arata intr-un comunicat al ING Asigurari de Viata remis presei.

Denumit "ING Consumer Resourcefulness“, studiul furnizeaza informatii despre comportamentul si atitudinea consumatorilor din Olanda, Belgia, Spania, Romania, Polonia, Statele Unite ale Americii, Mexic, India, Coreea si Japonia fata de finantele personale si solutiile utilizate in fiecare tara analizata pentru administrarea acestora.

Principalele trei motive care ii determina pe romani sa-si planifice viitorul financiar sint insuficienta sistemului de pensii in a le asigura un nivel adecvat de venituri – 39%, urmat de ingrijorarea privind siguranta financiara – 36% si dorinta de a-si intretine familia – 36%.

"Teama privind sistemul de pensii este pe primul loc si in cazul polonezilor, in timp ce in tari precum Statele Unite, Spania, Coreea, Mexic si India principalul resort pentru planificarea financiara tine de ingrijorarea privind siguranta financiara, iar in Olanda si Belgia de dorinta de a avea flexibilitate“, se precizeaza in comunicat.