Economia ieseana continua sa inregistreze valori negative. Ultimele date centralizate de catre Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ) Iasi aferente anului 2010, arata ca judetul inca se confrunta cu un dezastru economic. Cei 58.961 de contribuabili persoane fizice si juridice au inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 10,4 miliarde lei, in scadere cu aproximativ 14% fata de anul 2009 in timp ce numarul societatilor care au renuntat la a-si mai desfasura activitatea a ajuns la 6.552, in crestere cu 13,24% fata de anul 2009. Intr-un singur an, companiile din judet au ajuns la un numar de salariati de 79.676, cu 17.500 mai putini decit in anul pecedent, iar valoarea platilor restante a inregistrat valori de 2,64 miliarde de lei, in crestere cu 15,73% fata de 2009.

O singura firma a facut 5,6% din toata cifra de afaceri a judetului

Datele centralizate si publicate de catre DGFPJ Iasi arata ca anul 2010 pare sa fi fost un an de foc pentru majoritatea companiilor iesene, trei sectoare fiind cele care au raportat cele mai mari cifre de afaceri.
Astfel, 7.186 de firme din domeniul comertului cu ridicata si amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor au inregistrat o cifra de afaceri de 4,46 miliarde de lei, in timp ce 1.695 de firme din industrie au raportat o cifra de afaceri de 2,27 miliarde lei. Cele 1.721 de firme din domeniul constructiilor ce au sustinut economia locala au inregistrat o cifra de afaceri totala de 1,02 miliarde de lei.

Cea mai mare cifra de afaceri raportata de o companie se ridica la suma de 590 de milioane de lei si a fost realizata de o societate ce se ocupa cu fabricarea pieselor si acesoriilor pentru autovehicule. La mare distanta, cu o cifra de afaceri de 116,33 milioane de lei se situeaza o firma ce se ocupa cu fabricarea betonului, pentru ca locul trei cu o cifra de afaceri de 61,8 milioane lei sa fie ocupat de catre o companie din domeniul constructiilor metalice.

Pierderile, cu 75% mai mari decit profiturile

"Rezultatul net al exercitiului financiar 2010 este o pierdere de 364,09 milioane lei, mai mare cu 85,25 milioane lei fata de anul precedent, cind rezultatul net a fost o pierdere de 278,8 milioane lei. Din centralizarile situatilor financiare anuale depuse de operatorii economici la 31 decembrie 2010, rezulta ca un numar de 8.790 de societati au raportat un profit de 484,33 milioane lei, in timp ce 9.434 societati au inregistrat o pierdere de 848,42 de milioane lei", a detaliat Maria Taran, purtator de cuvint al DGFPJ Iasi.

La finele anului trecut, 855 de societati raportau un profit net mai mare de 100.000 de lei, societatiile de pe primele zece pozitii avind in total un profit net de 61,16 milioane lei.

Potrivit datelor oferite, cel mai mare profit raportat pentru anul 2010, de catre o firma din telecomunicatii, s-a ridicat la suma de 16,88 de milioane lei. Locul secund, cu 8,16 milioane lei pfofit net este ocupat de catre o companie ce se ocupa cu activitati hoteliere, in timp ce locul trei al profiturilor nete realizate anul trecut este ocupat de o societate din domeniul lucrarilor de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat, aceasta realizind un profit de 6,9 milioane lei. O companie din domeniul farmaceutic a inregistrat un profit net de 6 milioane lei, in timp ce o societate din domeniul produselor din beton a raportat un profit de 5 milioane lei. Alte societati ce au desfasurat activitati in turnarea de metale neferoase usoare, comert cu amanuntul de produse farmaceutice, inregistrari audio si alte activitati de creditare au inregistrat profituri nete de intre 3,94 si 3,2 milioane lei.

Rezultat net: minus 364 milioane lei

La polul opus, 840 de societati au inregistrat pierderi mai mari de 100.000 de lei, primele zece companii cu cele mai mari minusuri inregistrind in total 319,7 milioane lei. "Din numarul total de 18.224 de operatori economici care au depus situatiile financiare la 31 de cembrie 2010, 9.434 de operatori, adica 51,77% au inregistrat pierderi in suma totala de 848,42 milioane lei. La finele anului 2010, rezultatul net la nivelul judetului este o pierdere de 364,09 milioane lei, iar din perioada precedenta au ramas de recuperat pierderi in suma totala de 1,86 miliarde lei", a mentionat Taran.

Situatia este cu atit mai dezastruoasa cu cit operatorii economici raportau anul trecut datorii restante in suma de 2,64 miliarde lei, in crestere cu 15,72%. Dintre acestia, cele mai mari sume datorate, respectiv 1,22 miliarde lei erau catre diferiti furnizori, 697 de milioane lei catre bugetele statului, 526,66 milioane lei catre diferiti creditori, 167,45 milioane lei credite bancare nerambursate si 27 de milioane lei dobinzi restante. Singura crestere inregistrata anul trecut a fost la impozitul pe profit declarat de 13.991 de societati. Aproximativ 25 de milioane de lei au ajuns la bugetul consolidat al statului, suma in crestere cu 24,96% fata de anul 2009.

"Nu se poate vorbi de iesirea din criza"

Oamenii de afaceri ieseni si economistii sustin ca situatia este dezastruoasa, iar firmele care au rezistat au fost nevoite sa recurga la masuri drastice. "Trebuie sa privim cifrele, dar trebuie sa privim si realitatea crunta. Aceste societati care au rezistat in mediul economic au un nou inceput. Marea lor majoritate s-au reorganizat, s-au restructurat pentru a eficientiza cheltuielile si au simplificat birocratia documentelor. Nu mai exista masini ale firmelor care sa circule fara un scop. Lumea a suferit un soc financiar, dar trebuie sa incurajam ideea ca situtia se va indrepta", a spus omul de afaceri Gabriel Surdu.

Mai putin optimist, profesorul universitar economistul Tiberiu Brailean a apreciat ca Iasul a recazut in recesiune. "In contextul national stam mai prost ca alte judete, iar in contextul international inca nu se poate vorbi de iesirea din criza, ci de o recadere in recesiune. Scaderea cifrei de afaceri cu 14% fata de anul 2009 ne spune ca avem de-a face cu o recesiune severa. Si sa nu uitam de factura sociala si anume somajul si saracia. Somajul este mult mai mare decit se vede in statistici, iar asta reflecta lipsa unei politici industriale de restructurare a judetului. Iasul este un oras care se bazeaza bazat pe branduri de genul Univeristatii «A.I. Cuza», Mitropolia si apoi hoteluri si agricultura. In rest, totul este insignifiant. Plus ca sectorul public nu ar trebui sa incurce sectorul privat. Nu ai o piata atractiva, nu atragi investitori, nu ai industrie, iar banii imprumutati ii bagi in asfaltari de drumuri. Aceste investitii nu produc bani ca sa aiba Primaria de unde sa achite creditele. Se vor mari taxele si impozitele, iar acest lucru il vom simti peste trei ani de zile", a precizat Brailean.