Aproape-departe de bulgari

Cine a calatorit la sud de Dunare stie ca Bulgaria nu arata deloc teribil. Satele si chiar orasele sint destul de cenusii, soselele sint mai proaste ca la noi, iar noaptea luminile sint mai palide. Exista mai putine statii de benzina moderne si mult mai putine panouri publicitare pe marginea drumurilor sau in orase. Semnele de circulatie sint mai rare si mai prost asezate. In plus, turistii sau cei in interes de afaceri aflati in trecere spre Grecia sau spre Turcia se gindesc cu groaza la traseul prin Bulgaria, isi calculeaza cu grija itinerarul, evitind variantele mai putin umblate si avind grija, pe cit se poate, sa nu-i prinda noaptea pe acolo. Precautii deloc inutile, daca tinem cont de multimea jafurilor in urma carora multi au ramas fara portofele, bagaje sau chiar automobile. Poate astfel de perceptii, poate stampila care s-a pus Bulgariei in timpul comunismului, drept cea de-a 16 republica sovietica, au facut ca romanii sa-i priveasca in general de sus pe vecinii lor de la sud. Asa s-a ajuns ca descrierea "am fost depasiti pina si de bulgari" sa exprime maximum de rusine posibila pentru administratia de la Bucuresti, oricare va fi fost ea.
Numai ca, pina una alta, incepind de pe 15 aprilie, bulgarii nu mai au nevoie de vize pentru a calatori in tarile din Uniunea Europeana, in timp ce decizia referitoare la Romania ramine in asteptare. Dupa ce ani de zile Romania si Bulgaria au fost luate oarecum la pachet, lucru in mare parte valabil si astazi, iata ca Sofia se desprinde de noi intr-o problema importanta atit din punct de vedere practic – prin numarul de oameni afectati, dar si ca impact psihologic. Mai mult decit atit, bulgarii sint mai avansati si in ceea ce priveste stadiul negocierilor legate de integrarea in Uniunea Europeana. Dupa cum s-au aratat mult mai seriosi in relatia cu Fondul Monetar International, reusind sa duca la bun sfirsit acordurile semnate. Se pare ca si din punctul de vedere al reformelor – si e vorba aici de privatizarea marilor regii de stat, precum utilitatile, sau a complexelor industriale importante, Sofia sta mai bine. Oricum, asta este perceptia in Occident, unde atit mass media cit si cercurile politice vorbesc de Romania ca de tara-problema a Europei, si nu de Bulgaria, despre care se spune ca este pe calea cea buna. Una peste alta, vecinii nostri de la sud de Dunare par sa se fi desprins intr-un fel de Romania in cursa de integrare euro-atlantica. Fara sa straluceasca, fara a avea realizari exceptionale, bulgarii au o calitate apreciata in Occident, dar in mare deficit in Romania: seriozitatea. De 11 ani, de prea multe ori romanii una au spus si alta au facut. Nici un acord semnat cu FMI nu a fost dus la sfirsit. Actele legislative promise oficialilor de la Bruxelles sau Strassbourg a fost uitate pe drum pina la Bucuresti. Semnarea unui acord precum SAPARD (prin care se ofera fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii rurale) a fost taraganata mai bine de un an datorita unor dispute din interiorul trecutei guvernari. Si exemplele pot continua. Poate o singura data s-a aratat Romania serioasa in acest ultim deceniu, renuntind la duplicitatea tipica primilor ani de dupa evenimentele din decembrie 1989. Cu prilejul conflictului din Kosovo din 1999 Bucurestiul s-a comportat ca un aliat consecvent al comunitatii occidentale intr-un moment politic complicat, merit ce revine in buna masura fostului presedinte, Emil Constantinescu. Premiul oferit a fost consistent: includerea tarii pe lista statelor admise sa inceapa negocierile de aderare in Uniunea Europeana, decizie care poate fi hotaritoare pentru destinul Romaniei pe termen lung. In rest, ezitari, sincope, pasi inapoi, retractari iritate, promisiuni incalcate, primatul interesului personal sau de grup in fata celui national. Un comportament care a dus aproape la exasperare aliatii occidentali.
Dincolo insa de acest context mai larg, Romania a cedat in ultimul timp si initiativa politica Bulgariei. E suficient sa amintim recente hotariri luate in Parlamentul de la Sofia prin care trupele NATO pot tranzita teritoriul Bulgariei si organizatia nord-atlantica poate chiar instala baze militare provizorii. Bulgarii au mai dat o lovitura de imagine remarcabila atunci cind au expulzat citiva diplomati rusi acuzati de actiuni de spionaj, decizie care nu numai ca l-a adus imediat in capitala Bulgariei pe directotul FBI, Louis Freah, dar a umplut spatii largi in presa americana, care a remarcat curajul de care au dat dovada autoritatile de la Sofia. Si mai recent, bulgarii si-au declarat disponibilitatea de a trimite trupe de mentinere a pacii in Macedonia, un alt gest foarte bine primit in Vest. Ce e surprinzator e faptul ca Bulgaria marcheaza punct dupa punct, si nu Romania, care detine in prezent atit presedintia OSCE, prin ministrul de externe Mircea Geoana, cit si pe cea a Adunarii Parlamentare a Europei, prin Adrian Severin.
Toate aceste lucruri se contabilizeaza, mai ales acum, cind se apropie o hotarire privind extinderea NATO. Cert este ca la Washington, unde de fapt se va lua decizia finala, imaginea Bulgariei este net mai buna decit a Romaniei. La aceasta mai trebuie sa adaugam si neincrederea funciara a americanilor, dar si a europenilor in fosti activisti comunisti ca Ion Iliescu sau intr-un regim care numeste fosti securisti in pozitii influente in administratia de stat, in fruntea organismelor de privatizare sau in conducerea unor mari intreprinderi, precum Sidex, ca sa nu mai vorbim de plasarea in functii cheie a unor personaje cel putin controversate, precum Radu Timofte, actualul director SRI, acuzat de colaborare cu KGB-ul. In timp ce la Bucuresti se considera cercetarea colaborarii cu fosta securitate drept contraproductiva, bulgarii au anuntat ca vor publica pe Internet numele tuturor informatorilor. Cert este ca imaginea Romaniei nu se poate imbunatati prin forumuri de sprijin pentru NATO, precum cel de la Snagov, ci printr-o conduita politica imaginativa si lipsita de ambiguitati.
E greu de spus daca toate aceste elemente adunate la un loc ar putea duce la o decuplare a Bulgariei de Romania atunci cind va fi luata in calcul, in 2002, la Praga, varianta de extindere NATO. Debalansarea regionala ar putea fi considerata totusi contraproductiva. Oricum, e nesanatos sa excludem cu totul o astfel de alternativa. Decizia privitoare la eliminarea vizelor pentru bulgari si mentinerea lor pentru romani a creat deja un precedent. Ar fi vorba de un gest politic major, catastrofal pentru Romania din multe puncte de vedere. Chiar daca nici una dintre cele doua tari nu va fi admisa anul viitor la summit-ul de la Praga, va fi mai mult din vina Romaniei decit a Bulgariei.
(Alexandru LAZESCU)