Jandarmul si confesorul

O cunoscuta butada spune ca fiecare popor are guvernul pe care-l merita. Probabil, formula ar mai trebui remaniata pe ici pe colo. Totusi, de felul in care publicul participa la dezbaterea electorala si de modul in care cetatenii judeca prestatia candidatilor la o demnitate sau alta depinde in cele din urma calitatea actului de guvernare.
Pentru alegerile locale, lucrurile par chiar mai limpezi: comunitatile sint mai mici, oamenii pot fi mai usor cunoscuti, iar rezultatele "guvernarii" mai palpabile. Ziarul nostru a dorit sa deschida campania electorala pentru alegerile municipale printr-o intilnire-dezbatere cu principalii candidati. Este datoria elementara a presei sa ofere cetatenilor posibilitatea de a cunoaste proiectele fiecarui candidat la primaria municipiului nostru. Aceasta a avut loc, joi, 20 martie, si va fi publicata pe larg zilele urmatoare.
Este vorba, in fapt, de inceputul unei serii de cinci asemenea dezbateri cu cei care candideaza la Primaria Iasului. Fiecare va avea o tema majora care preocupa comunitatea noastra si pe care primaria trebuie sa o rezolve in anii care vor veni. Alegerea temelor exprima, in acelasi timp, viziunea redactiei noastre asupra continutului agendei campaniei electorale la Iasi. Prima a avut ca tema problema termoficarii, a doua va fi dedicata transportului in comun, a treia salubrizarii si intretinerii infrastructurii, iar ultimele doua se vor axa in jurul bugetului.
Trebuie precizat ca, lasind la o parte campaniile publicitare platite ale fiecarui candidat, ziarul nostru nu doreste sa asiste inert la difuziunea unei retorici politice agresive si tembelizante. "Monitorul" isi propune nu numai sa fie impartial – tot romanul este! -, dar sa fie critic. Vom incerca sa ne expunem opinia critica ori de cite ori vom considera necesar, indiferent de persoana sau partidul aflat in joc.
Multi cred ca o campanie electorala este o intrecere de injuraturi. Intilnirea de acum doua zile a fost, din acest punct de vedere, o exceptie, cel putin partial. Pentru prima data in zece ani de regim democratic, Iasul are sansa unei dezbateri electorale serioase. Este semnificativ de altfel ca dl. C-tin Simirad, actualul primar, a parut usor anacronic, in raport cu principalii pretendenti: D. Carlan, T. Brailean si Gh. Nichita. Acestia au venit cu programe concrete, cu idei noi, si au refuzat, in general, derapajul in retorica electoralista.
Faptul ca dl. T. Dobre, candidatul PDSR, a reprezentat o exceptie trista, prin superficialitatea si agresivitatea sa fara motivatie, nu mira in aceste conditii. Candidatul PDSR pare sa se bazeze deocamdata doar pe capitalul electoral al partidului si pe enorma baza financiara de care dispune. Dl. Dobre n-are in mod evident nici o idee despre ce-ar trebui sa faca in cazul in care ar fi ales primar al Iasului: el pare a fi parasutat aici de undeva de foarte departe, indopat cu citeva lozinci venite de la Bucuresti si scos la bataie cu o sabie ninja in mina.
Ce vrem de fapt de la cei care vor conduce treburile urbei si ale judetului nostru in urmatorii patru ani? Ce calitati ar trebui sa li se ceara? Probabil, fiecare cetatean vrea altceva.
Pentru primari, avem deja doua tipuri de portrete-robot: primarul politic si primarul-gospodar. Ambele au avantajele si punctele lor vulnerabile. Tendinta este, se pare, ca la aceste alegeri votul politic sa fie mai putin semnificativ. Dezbaterea politica locala s-a depolitizat mult.
Un primar politic este mai usor de controlat de catre electorat, prin partidele politice. Exista numeroase exemple de primari-gospodari, care au transformat primariile in adevarate feude personale.
Prima calitate pe care ar trebui sa i-o cerem unui primar este onestitatea. Aceasta se vede imediat, in felul in care ataca problemele aflate in discutie sau in care se dueleaza cu adversarii. Cei care nu sint capabili sa se refere la lucruri concrete, smecherii politici, vor veni cu proiecte uimitoare (sociale, mai ales), dar fara o singura idee care sa poate fi judecata in termeni precisi.
A doua calitate: simtul gestiunii si al organizarii. Astazi, primarul are mai multe puteri si mai multe responsabilitati de natura economica decit altadata. El trebuie sa fie capabil sa stringa impozitele, dar mai ales sa cheltuiasca banii rational.
A treia calitate: reprezentativitatea. Unii cauta in primar vechea figura a activistului comunist: aproape de oameni, le asculta pasurile, chiar daca nu le poate rezolva, ii obliga sa-si faca ordine in jurul blocurilor, aduce sotii pe calea cea buna etc. Un confesor si un jandarm.
Primarul trebuie sa fie reprezentativ, dar el nu este nici parlamentar, nici activist PCR. Treaba sa este in primul rind una administrativa. El nu este reprezentantul comunitatii locale decit in sens administrativ, nu insa politic sau moral. Totusi, un primar care nu are o minima capacitate de a-si reprezenta comunitatea sau de a mentine coeziunea acesteia ar trebui alungat.
A patra: competenta morala. In primul rind, capacitatea de a se dedica intereselor comunitatii si mai ales de a fi un exemplu pentru administratia locala. Aceasta este, probabil, calitatea cea mai greu de stabilit, dar si cea mai importanta. (Florea IONCIOAIA)