Justitie fara probe

Pe la inceputul lunii martie, anul acesta, o echipa de inspectori apartinind autoritatii de stat in metrologie descoperea un detaliu stupefiant: filiala ieseana a Institutului de Medicina Legala utiliza de aproape zece ani aparatura neomologata. Nu se stie de unde a pornit totul. Se pare ca un avocat cu mai multa minte si curaj, pe care rezultatul probelor oferit de IML Iasi il trimitea direct la ocna, a sesizat autoritatile de resort. De asemenea, nu se cunoaste amploarea erorilor de masurare, daca a fost vorba de erori, dar mai ales consecintele invalidarii probelor in justitie aduse pe aceasta cale.
Fapt este ca, in acest moment, justitia se poate afla intr-un teribil impas, atit moral (este posibil ca oameni nevinovati sa fi luat pedepse nemeritate, iar altii sa fi scapat!), dar mai ales tehnic: de zece ani incoace toate sentintele date pe baza unor probe care nu sint valide ar trebui casate. Dar acest lucru este evident imposibil. Nu este vorba numai de cei care si-au ispasit pedeapsa, macar acestia mai pot cere despagubiri. Ce s-ar intimpla insa cu sistemul judiciar in sine? Mai poate functiona el daca ii este pus in discutie de o maniera atit de clara modul de functionare? Sa nu uitam ca la mijloc se afla nu numai vinovati, ci si victime care au suferit de pe urma primilor si carora sistemul le-a oferit o compensatie simbolica.
Intii de toate, insa, ar trebui sa ne gindim la implicatiile faptului ca probabil sute de oameni au putut fi victimele unor erori judiciare. Potrivit noilor prevederi ale codului rutier, daca unui conducator auto i se probeaza a avea, atunci cind se afla la volan, o alcoolemie de pina la zero virgula noua la mie, acesta primeste o amenda si i se retine carnetul, dar daca alcoolemia ajunge la unu virgula unu la mie, atunci respectivul face puscarie si se alege cu cazier.
Dar IML nu se ocupa doar cu masurarea alcoolemiei. Medicina legala ieseana face autopsii, analize in cazuri de viol, lovituri cauzatoare de moarte etc. Probele oferite de IML sint in multe cazuri decisive pentru acordarea unor sentinte judiciare.
Principalii responsabili pentru aceasta situatie par a fi cei din conducerea IML Iasi. Ei ar fi trebuit sa solicite Institutului de Metrologie verificarea periodica a aparaturii. Este elementar ca, intr-un asemenea domeniu, in care sint implicate vietile unor oameni si in care totul poate fi pus in discutie, din principiu, lucrurile sa fie pe cit posibil clare si irefutabile. Cei de la IML pot invoca absenta resurselor financiare necesare inlocuirii sau repararii aparaturii necorespunzatoare. Este, bineinteles, o scuza complet inacceptabila. Nimeni nu-l iarta pe un automobilist care umbla cu o masina defecta pentru ca invoca lipsa banilor.
Nici celelalte componente ale sistemului legal n-ar trebui sa se derobeze cu totul de la orice responsabilitate. Dl. Tudor Leonte, care a fost mult timp seful Politiei Rutiere a Inspectoratului Judetean Iasi, beneficiarul cel mai important al serviciilor de expertiza oferite de IML Iasi, devenit intre timp avocat, a fost printre primii care au denuntat starea de ilegalitate a institutiei amintite. O face insa abia acum, desi ani de zile a folosit rezultatele probelor oferite de aceasta.
De fapt, cazul de mai sus arata masura in care sistemul legal din Romania, care este responsabil cu apararea ordinii publice si infaptuirea actului de justitie, continua sa ignore exigentele unei societati intemeiate pe drepturile fundamentale ale omului, respectiv, dreptul la o justitie corecta. In cazul unei situatii similare, in tarile occidentale totul ar fi explodat, s-ar fi lasat nu numai cu demisii, dar si cu achitari in serie. Sa ne amintim numai afacerea O.J. Simpson, cind o simpla eroare de procedura a dus la invalidarea unei probe decisive si fara dubii, fapt care l-a salvat pe O.J. Simpson de scaunul electric, desi nimeni nu s-a indoit de vinovatia fostei mare vedete de fotbal american.
Autoritatile responsabile din Romania nu se arata inca suficient de capabile de a intelege importanta acestei probleme. In acest moment, medicina legala a scapat oricarei dezbateri publice. De altfel, directorul IML Iasi, dl. Teodor Ciornea, nici n-a dorit sa ofere o minima explicatie presei pentru situatia de la institutia pe care o conduce.
Exista suspiciuni serioase ca nu numai aparatura ar fi in culpa, dar si procedurile de testare. Presa a intrat in posesia unei circulare a Institutului central "Mina Minovici", de la Bucuresti, care atentiona, anul trecut, pe cei de la Iasi cu privire la rigoarea procedurilor care trebuie respectate in cazul unor teste. Nu se stie prea bine de fapt cine controleaza aceste proceduri.
O schimbare nu se va produce de la sine. In multe tari civilizate, probele se iau in dublu: una pentru acuzare, cealalta pentru aparare. Apararea are dreptul la propria expertiza, la un laborator independent, iar in cazul in care rezultatele nu coincid se apeleaza la o a treia expertiza, neutra. La noi, revolutia in acest domeniu se lasa inca asteptata. Totul ar trebui sa plece de la justitiabil. Dar, adesea, cum stim, mai curind se da mita unui judecator decit s-ar incerca punerea in discutie a probatoriului. Poate ca momentul a venit acum. (Florea IONCIOAIA)