Re-expunerea la identitate

Zilele acestea, Centrul Cultural Francez si Goethe Zentrum din Iasi expun rezultatele proiectului franco-german de tip atelier Iasi, identitatea unui oras, care s-a desfasurat in perioada 9-29 octombrie 2006.
Intr-un oras care pe plan economic resimte lipsa investitiilor si a locurilor de munca, iar pe plan cultural privilegiaza traditionalismul si retorica defetista cu privire la politicile culturale reformiste, problema regindirii identitatii urbane tine de un proces de chestionare a fabricarii prejudecatilor si de pozitionarea alternativa a diferitelor comunitati in raport cu stereotipurile mediate in masa.
Se poate pune intrebarea de ce doua dintre cele mai active centre culturale straine din Iasi au initiat un astfel de proiect de prospectare a codurilor si imaginilor identitare ale locuitorilor si orasului Iasi? Un raspuns posibil ar fi acela ca, in confruntarea lor cu prescriptiile conservatoare si cu vidul creativitatii identitare, cele doua institutii resimteau nevoia propriei lor situari culturale intr-un oras cu o dinamica inhibata. In acest context, problema directoare nu a mai fost aceea a cautarii identitatii, ci a producerii sale, mai curind prin organizarea de actiuni culturale decit prin rememorarea trecutului cultural.
S-a incercat, astfel, construirea unei perspective socio-artistice asupra identitatii locale, pe de o parte prin activarea „istoriilor individuale private” ale celor care au alcatuit grupurile de lucru, in incercarea lor de a oferi o imagine alternativa cliseelor „istoriei culturale publice”, iar pe de alta parte prin apelarea la personalitati artistice din afara Iasului, care ar fi venit cu o perceptie oarecum neutra, neafectata sentimental, asupra orasului.
Astfel, pe parcursul lunii octombrie 2006, patru grupuri de locuitori ieseni au incercat, alaturi de patru artisti din afara orasului, sa isi reprezinte propriile perceptii asupra Iasului. Anamaria Pravicencu, artista din Bucuresti, a condus un workshop, cu ajutorul asociatiei „Un coup de main d’Emmaus”, din care a rezultat o serie de desene cartografice; Arnaud Bruni, fotograf si artist plastic din Lille, a oferit o tema fotografica elevilor claselor bilingve de la Colegiul National; Florian Werner, scriitor liber profesionist din Berlin, a lucrat diferite texte cu studentii de la sectia de germanistica a Universitatii „Al.I. Cuza”, iar Sorin Tara, grafician, a realizat o serie de lucrari grafice in urma discutiilor cu membrii asociatiei „Amicii Poitou”.
Rezultatele atelierelor lui Pravicencu si Bruni sint prezentate sub forma unei expozitii la Centrul Cultural Francez. Hartile desenate ale celor care au lucrat cu Anamaria Pravicencu prezinta itinerarii personale asociate cu diferite sentimente intime ale locurilor parcurse, oferind astfel micro-naratiuni ilustrate ale vietii lor cotidiene. Fragmentele lor de memorie par a crea intreguri imaginare care vorbesc fie despre frumusetea locurilor si a prietenilor, fie despre diferentele economice sau preferintele petrecerii timpului liber. La rindul lor, fotografiile realizate de elevele de la Colegiul National din Iasi sub indrumarea lui Arnaud Bruni au incercat sa surprinda care anume teritorii dintr-un oras corespund anumitor grupuri de persoane, de la cele care frecventeaza institutiile de cultura sau magazinele la cele care isi petrec timpul in parcuri sau merg la scoala.
Cit priveste implicarea celorlalti doi artisti invitati, scriitorul Florian Werner si graficianul Sorin Tara, rezultatele atelierelor lor de lucru au fost expuse la Goethe Zentrum. Textele scrise de Werner cu ajutorul iesenilor sint concepute sub forma unor dialoguri ironice pe tema reprezentarii interetnice a obiceiurilor si traditiilor locului. La rindul sau, in lucrarile sale grafice, Tara isi asuma opinii iconice radicale, dificil de recunoscut de cei care prefera o imagine idilica a vietii orasului. Etalindu-si viziunea sumbra si apocaliptica si proclamind razboi manifestarilor malefice ale confruntarilor politice si manipularilor religioase, Tara anunta uciderea simbolica ori vindecarea terapeutica a tuturor relelor pe care le reprezinta.
Acest proiect a incercat sa articuleze diferite genuri de identificari prin sondarea publica a creativitatii fotografice, cartografice, scriiturale sau ale artei grafice, avind intentia mai curind de a provoca si a expune criticii problematizarea imaginii identitatii urbane din ce in ce mai desueta si lipsita de perspectiva.