Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sprijinitorii lui Assad

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Rusia si China au facut uz de dreptul de veto in Consiliul de Securitate ONU, impiedicind adoptarea unui proiect de rezolutie ce condamna in termeni duri regimul presedintelui sirian Bashar al-Assad. Initiat de Liga Statelor Arabe (LSA) si sprijinit de puterile occidentale, proiectul a intrunit sprijinul a treisprezece din cei cincisprezece membri ai Consiliului de Securitate, lasind Moscova si Beijingul intr-o situatie de neplacuta izolare.

    Linia actuala a  LSA in acest dosar este in mare masura conturata sub influenta monarhiilor din Golf, care doresc prabusirea lui Bashar al-Assad nu doar pentru ca ii oprima pe suniti, ci si pentru ca este principalul aliat regional al Iranului, marele adversar al monarhiilor traditionaliste din zona. La aceasta atitudine s-au raliat tarile aflate in tranzitie sau in pragul unei tranzitii politice, precum Tunisia, Marocul sau chiar Egiptul, care se simt datoare sa se delimiteze de dictatura brutala de la Damasc. In fine, in grade diferite, toate tarile cu populatie sunita au sprijinit impunerea unei mai mari presiuni asupra lui Assad, al carui regim se bazeaza pe dominatia minoritatii alawite asupra majoritatii sunite.

    Ultimele luni au aratat ca in cazul Siriei LSA a privilegiat o abordare mult mai prudenta decit in cel al Libiei, iar aceste retineri au reiesit foarte clar din activitatea echipelor de observatori trimise de LSA pentru a investiga situatia de pe teren. Aceasta reticenta vine in primul rind din considerente geopolitice (proximitatea Israelului si a Iranului), din lectiile desprinse din cazul libian, dar si din teama difuza a multor state-membre ca organizatia se transforma intr-un vehicul pentru „schimbarea de regim", un concept ce provoaca frisoane nu doar la Moscova, ci si in multe alte capitale de pe glob. Usurinta cu care LSA colaboreaza astazi cu Occidentul a impins Moscova si Beijingul intr-o situatie de izolare fata de lumea araba. Iar votul de 13 la 2  in Consiliul de Securitate (CS) sugereaza chiar o izolare pe plan international, intr-un sens mai larg. Nici chiar India si Africa de Sud, cei doi parteneri din grupul BRICS care detin in prezent locuri in CS, nu s-au raliat liniei sino-ruse.

    In ceea ce priveste China, ea a recurs fara prea mult entuziasm la dreptul de veto in CS, hotarind sa mearga, deocamdata, pe mina Rusiei. Probabil ca Beijingul spera ca opozitia sa fata de planul de pace al LSA nu va produce efecte negative de durata in relatia cu lumea araba, intrucit - si aici guvernul chinez s-ar putea sa aiba dreptate -  multe dintre guvernele arabe nu sustin decit din virful buzelor interventiile internationale (fie ele si strict politice) in afacerile interne ale statelor. Opunindu-se rezolutiei, China semnaleaza si faptul ca SUA si Occidentul trebuie sa-i ceara avizul „in amonte", inca din faza negocierilor preliminare, daca se doreste ca initiativele politico-diplomatice de anvergura sa aiba o traiectorie lina in cadrul ONU. Dar esentiala pare a fi fost dorinta de a face front comun cu Rusia impotriva „schimbarii de regim".  

    Rusia si-a asumat din start conditia de aparator al regimului Bashar al-Assad, pentru ca guvernul sirian este, practic, ultimul sau client in Orientul Mijlociu arab. Siria gazduieste o baza navala rusa, in lipsa careia Moscova si-ar vedea drastic limitat accesul strategic in Mediterana, si este un cumparator fidel - desi nu neaparat bun-platnic - de armament si tehnologie made in Russia. Situatia se aseamana, oarecum, cu cea din anii '70-'80 ai secolului trecut, cind presedintele Hafez al-Assad, tatal actualului lider, era unul din partenerii privilegiati ai URSS in regiune. Stat cu nostalgii si ambitii de mare putere, Rusia nu-si poate permite sa-si abandoneze prea usor aliatii, daca vrea ca promisiunile sale sa fie credibile. Insa ipoteza mentinerii statu quo-ului sau aceea in care Bashar al-Assad declanseaza reforme care sa calmeze situatia are putine sanse de concretizare. Intrebarea este daca Moscova are suficienta influenta pentru a pune in miscare secventa preferata: o plecare a lui Bashar al-Assad, prea compromis in ochii comunitatii arabe si ai intregii lumi,  incetarea violentelor si  o reformare de fatada a regimului, care sa lase pe cit posibil neatinse structurile de la virful armatei si fortelor de securitate.

    Foarte probabil, in aceasta directie se vor indrepta eforturile diplomatice ale Moscovei in urmatoarele saptamini. Insa este greu de crezut ca o astfel de victorie, dincolo de cresterea pe termen scurt a prestigiului international al Rusiei, ar inlatura riscul de izbucnire a unui razboi civil in toata regula, pentru ca tensiunile politice si religioase acumulate in decursul guvernarii brutale a „dinastiei" Assad sint pur si simplu prea mari. Rusia si China se confrunta, in viitorul apropiat, cu o provocare si mai dura in privinta relatiei cu tarile arabe si, in general, a politicii fata de Orientul Mijlociu: dosarul nuclear iranian, a carui amploare este net superioara, din punct de vedere al securitatii internationale. Atitudinea Moscovei si a Beijingului in dosarul sirian va fi urmarita cu infrigurare  la Teheran, care cintareste in prezent sprijinul international pe care se poate baza. Nu in ultimul rind, ea va ramine in atentia statelor arabe, care se gindesc deja la eventualitatea dezvoltarii propriilor capabilitati nucleare, pentru a raspunde unei eventuale amenintari iraniene.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri