__UNTITLED__

Urmasul apostolului Petru soseste astazi in Romania. Desi febra diplomatica din ultimul timp in care a fost prinsa Romania parea ca-l pusese in umbra, sejurul de trei zile al Suveranului Pontif in Romania pare a fi perceput, chiar mai mult decit scurta escala consolatorie a presedintelui Clinton, in 1997, ca un eveniment exceptional, care depaseste orice alt eveniment diplomatic, politic sau cultural. Ce face atit de extraordinara aceasta vizita? Pe linga personalitatea remarcabila a oaspetelui, papa Ioan Paul II, un mare apostol al crestinatatii timpurilor noastre, mai multi factori contribuie la aceasta.
Este greu de intuit acum importanta reala a vizitei, dincolo de beneficiile diplomatice sau politice. Pentru multa lume, ea pare a fi mai mult o "vizita de imagine", asa cum ne laudam uneori fiecare dintre noi cind ne intra in casa o personalitate foarte cunoscuta. Vizita pontificala ne va imbunatati imaginea, va aduce turisti, poate, si o anume deschidere a opiniei publice occidentale in raport cu Romania. Faptul ca o tara ortodoxa aflata in proximitatea imediata a unui cumplit conflict interreligios primeste vizita papei nu poate fi lipsit de importanta. In timp ce unii de infunda intr-un tribalism singeros, in care referintele religioase joaca un rol-cheie, romanii se deschid prin religie catre lume.
In ce priveste beneficiile economice sau politice, lucrurile nu pot fi masurate in acest moment, dar ele constituie un aspect secundar. Se cunoaste imensa popularitate a papei si mai ales influenta statului pontifical asupra anumitor medii politice, diplomatice si financiare occidentale. In mod evident, chiar limitindu-ne la acest plan, beneficiile nu sint de ignorat. Diplomatia noastra, ca si Biserica Ortodoxa Romana merita felicitari pentru toate acestea.
Totusi, pentru cetateanul obisnuit, vizita papei poate constitui mai curind un motiv de deruta. Papa nu va veni insotit de investitori, nu va vorbi de ajutoare, protectie si integrare. In schimb, romanii obisnuiti vor vedea triumful unui lider religios intr-o tara majoritar diferita religios. Se pregateste Romania sa devina o tara catolica? Ne vindem iar Occidentului? Ce ramine din solidaritatea ortodoxa, exact acum, cind fratii in credinta de dincolo de Dunare sufera de pe urma "agresiunii" NATO? De asemenea, nu stim cum va reactiona clerul ortodox la aceasta neobisnuita intilnire cu vechiul adversar ideologic. In plus, Sanctitatea Sa soseste in Romania in plina dezbatere asupra raporturilor din lumea romaneasca de astazi si Occident, in contextul noii crize iugoslave.
Aceste angoase nu pot fi inlaturate decit continuind cu perseverenta pe aceast drum. Ele sint efecte si nu cauze ale unei anume atitudini in raport cu lumea occidentala si alteritatea religioasa. Vizita papala este una ecumenica si abia apoi una politica. Pare greu de crezut ca, in afara citorva initiati, este cineva care-si mai aminteste motivele care au stat la baza rupturii din interiorul lumii crestine de acum aproape o mie de ani. Se stie, insa, ca ea a dus la formarea celor doua mari biserici crestine rivale si la un permanent razboi ideologic intre acestea. Intre timp, distantele s-au marit atit sub raport cultural, cit si dogmatic. Au fost mai multe tentative de a reuni cele doua biserici, la sfirsitul evului mediu, atunci cind motivatia religioasa juca inca un rol important in raporturile dintre state, ca si mai recent, sub tutela ecumenismului. Cele doua mari blocuri crestine au continat sa se indeparteze, mai cu seama, in mod paradoxal, odata cu ruptura mai multor state ortodoxe de lumea occidentala, dupa al doilea razboi mondial.
Cu siguranta, aceasta vizita nu va duce si nici nu trebuie la reunificarea celor doua biserici. Beneficiile sint mai mici, dar si mai importante pentru noi. Faptul inseamna ca papalitatea recunoaste din nou statutul de partener lumii ortodoxe romanesti. Acesta nu este un fapt lipsit de importanta. Biserica Ortodoxa Romana este prima biserica dintr-o tara majoritar ortodoxa in care are loc o vizita papala. In raporturile dintre bisericile ortodoxe aceasta poate insemna o repozitionare a BOR in lumea ortodoxa. Este posibil ca vizita pontificala sa aduca si deservicii BOR, sa o rupa oarecum de lumea ortodoxa, mai cu seama de centrele de putere de la Moscova si Constantinopol.
Este de asteptat ca beneficul cel mai mare sa se produca in chiar cadrul BOR, atit la nivelul ierarhiei cit si al clerului obisnuit, prin de-satanizarea catolicismului si familiarizarea lumii ortodoxe de la noi cu dialogul. Este o invitatie la modernizare, care sa duca la o biserica fara spaime, intoarsa catre societate si istorie. Vom vedea in aceste zile un papa preocupat pina la viciu de a comunica. Religia nu inseamna numai liturghie, dogma, potcap si anteriu. De altfel, aceasta s-a observat foarte bine in cele doua mesaje transmise poporului roman de cancelaria pontificala si semnate de Sanctitatea Sa.
Este capabila ortodoxia noastra sa faca fata acestei provocari? Probabil nu va fi usor. Schisma, ca si integrismul, este prea costisitoare pentru un popor. Identitatea religioasa nu se prezerva prin refuzul dialogului cu alte sisteme confesionale. Conjunctura ne este acum favorabila. Aceasta nu priveste numai Biserica in sine. Prea adesea in acest secol, tribalismul de sugestie etnica s-a impletit cu tribalismul de motivatie religioasa, iar inchiderea spirituala a favorizat un "inghet" politic. (Florea IONCIOAIA)