Vizita liberala la CNSAS

In politica, putine lucruri se fac din convingere. De cele mai multe ori, conteaza doar calculul electoral, adica felul in care se spera ca va fi influentata opinia publica. Toate marile teme ale momentului, de la coruptie la lustratie, deconspirarea Securitatii si chiar aderarea la Uniunea Europeana sint abordate, in principal, in acest registru. De aproape un an, de cind ruptura din interiorul Aliantei D.A. a devenit o stare de fapt, liberalii au incercat permanent sa-si construiasca o identitate separata in interiorul coalitiei de guvernare si sa adune puncte electorale in zona retoricii axate pe lustratie si pe devoalarea colaborarii cu fosta Securitate. Doua sint motivele. Primul e ca alternativa, aceea de a miza pe succesele guvernarii, inseamna a intra pe un drum infundat. Pentru ca, de regula, insuccesele sint cele mai vizibile, iar, cum primul minstru e liberal, pasivul guvernarii se aduna, inevitabil, mai mult in partea PNL. In al doilea rind, acolo parea sa se gaseasca punctul vulnerabil al lui Traian Basescu si al democratilor.
Acest gen de motivatii, si nu intense nelinisti morale, au determinat conducerea PNL sa adopte aceasta linie. Ca formula tactica, s-a ales varianta cultivarii lui Marius Oprea si a altor citorva tineri istorici, oameni care, cu determinare si tenacitate, incearca de citiva ani de zile sa scoata la lumina astfel de informatii, pina acum bine ascunse prin dosare. Asa a aparut Institutul pentru studierea crimelor comunismului, asa au fost redactate texte de lege care sa asigure baza formala a acestui demers. Dincolo de intentii, initiativa are merite incontestabile. S-a iesit dintr-un blocaj de ani si ani de zile. CNSAS a inceput sa lucreze altfel decit pe vremea in care era condus de Gheorghe Onisoru, intre altele si datorita faptului ca a inceput sa beneficieze de transferul masiv al unor arhive de la SRI, proces in care Traian Basescu a avut un rol determinant. Numai ca, desi subiectele cu pricina au intrat in dezbatere publica, ramine de vazut in ce masura liberalii vor reusi sa obtina din asta si un cistig electoral semnificativ.
Din pacate pentru ei, auspiciile nu sint neaparat dintre cele mai favorabile. Mai intii pentru ca in spatiul public temele respective au intrat intr-o zona difuza si confuza. Cu cit mai mare zgomotul in jurul subiectelor, cu atit devine mai mic impactul unor posibile dezvaluiri. Oricum, in general, multi dintre actorii prinsi in acest joc tind sa supraliciteze efectul lor real in plan electoral. Pentru omul de pe strada, legaturile cu fosta Securitate nu sint atit de incriminante ca pentru jurnalisti sau pentru unii lideri de opinie. Mai ales atunci cind acuzele sint percepute ca fiind parte a atacurilor adversarilor politici. Asa s-a intimplat in trecuta campanie electorala, cind acuzele lui Mugur Ciuvica impotriva lui Traian Basescu pe acest subiect au ramas, evident, fara ecou. Pe de alta parte, sarabanda declaratiilor, incriminarilor si puzderia de speculatii aruncate pe piata face ca in acest moment sa fie greu de inteles cine pentru ce lupta si care sint mizele adevarate aflate in joc.
Tocmai de aceea au incercat liberalii, saptamina trecuta, sa faca tot posibilul pentru a se pozitiona o data in plus drept campioni ai luptei pentru deconspirarea fostei Securitati, depunind public la CNSAS, si nu oricum, ci printr-o delegatie care cuprindea nume grele din conducerea partidului, o lista cu peste 150 de nume de demnitari PNL care sa fie verificati din acest punct de vedere. Ca bonus, ei spera sa obtina si informatii incriminante despre Theodor Stolojan, pentru a neutraliza, astfel, ofensiva acestuia impotriva grupului Tariceanu. Incercarea, cel putin din perspectiva proeminentei publice, nu a avut cine stie ce ecou. Din contra, capul de afis l-a tinut un subiect delicat pentru PNL: finantarile electorale acordate PSD de catre firmele lui Dinu Patriciu, pe atunci seful filialei din Prahova a partidului. In acest moment, pare foarte probabil ca suspiciunile privind colaborarile subterane dintre PNL si PSD sa atirne semnificativ mai greu in ochii alegatorilor din nucleul liberal dur decit demersul de la CNSAS, oricum banuit a fi mai mult un joc de imagine decit unul motivat de convingeri profunde.
In conditiile in care destramarea formala a Aliantei D.A. e doar o chestiune de timp, cea de facto s-a produs deja, strategia politica a PNL pare destul de subreda. Si asta desi, aparent, prin izolarea presedintelui si a PD pe scena politica, vizibila mai ales cu prilejul ultimelor dispute legate de serviciile secrete, echipa Tariceanu pare a fi intr-o situatie relativ confortabila. Numai ca, pe termen lung, singurul joc care conteaza e cel electoral. Or, principalele teme avansate de liberali – retragerea din Irak si batalia pentru lustratie si deconspirarea fostei Securitati – nu au, nici una dintre ele, un mare potential din acest punct de vedere. Prima stirneste in rindurile electoratului traditional al partidului fie ostilitate, fie, in cel mai bun caz, zimbete ironice. A doua tema este perceputa, in principiu, drept una serioasa, insa, pe de o parte, harmalaia generalizata pe acest subiect creeaza o mare confuzie in spatiul public, iar, pe de alta, acuzele privind deturnarea demersului in zona jocului politic de culise ii erodeaza substanta morala. Ceea ce face ca PNL sa intre in perioada urmatoare, in care se va consuma o batalie decisiva pentru viitorul sau politic, fara un proiect politic viabil, fara un lider charismatic si cu destule indoieli si temeri chiar in propriile rinduri.