Caută 
7 MIN
Activitatea profesorilor la clasa va fi disecata in cele mai mici amanunte. Felul in care isi adapteaza planul de invatamint la clasa, timpul pe care il aloca explicindu-le elevilor despre progresul realizat la invatatura, activitatile extrascolare, realizarea unui orar diferentiat pe categorii de elevi, se vor regasi incepind din 2010, in salarii.
Fisa de evaluare va stabili daca dascalii vor avea acelasi salariu cu cel din anul anterior, ori un salariu marit sau micsorat in functie de calificativul obtinut. Propunerile criteriilor de performanta apartin Ministerului Educatiei si au fost realizate in colaborare cu Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamintul Preuniversitar (ARACIP). In prezent se afla pe masa negocierilor cu sindicatele.
Profesorii cu "nesatisfacator" sint primii vizati la disponibilizari
Evaluarea cadrelor didactice va fi realizata anual, dupa incheierea anului scolar, prin completarea fisei de evaluare de catre insusi dascalul evaluat, apoi de catre seful direct, fie ca este vorba despre seful de catedra ori cel de comisie metodica si de catre directorul de scoala. Apoi, va avea loc un interviu de evaluare la care profesorul va aparea in fata unei comisii stabilite de catre consiliul de administratie al unitatii scolare, in care va fi completata fisa finala de evaluare, prin medierea diferentelor existente intre cele trei aprecieri anterioare. Vor fi prezentate dovezile si va fi stabilit calificativul final.
Exceptie fac cadrele didactice care vor fi considerate ca au intreprins o activitate nesatisfacatoare la catedra si care vor fi evaluate din nou dupa un semestru. In acest rastimp ele vor fi obligate sa participe la programe de formare si vor fi prioritare in cazul disponibilizarilor. Acestea sint propunerile ARACIP. Profesorii vor beneficia astfel de un salariu compus dintr-o suma comuna tututror dascalilor si de o parte variabila, stabilita in functie de performante.
Cele cinci calificative pe care le vor putea obtine cadrele didactice in urma evaluarii si care vor avea o consecinta directa asupra salarizarii sint : "nesatisfacator", ce atrage dupa sine potrivit documentului ARACIP o diminuare a salariului cu 10%, pina la urmatoarea evaluare, "satisfacator", fara consecinte la salarizare, "bine", care ar putea sa ii aduca profesorului o crestere de 10% la leafa, "foarte bine", in acest caz cresterea fiind de 30% si "excelent", ceea ce ar insemna o crestere de 50% la salariu.
De la aceasta ierarhizare pleaca insa si una dintre principalele nemultumiri ale sindicatelor. "Daca cineva crede ca salariul de baza va scadea, se inseala amarnic", a declarat liderul FS "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, facind referire prevederea potrivit careia dascalii considerati ca au depus o activitate nesatisfacatoare ar trebui sa aiba salariul diminuat cu 10%.
Calificativul "excelent", accesibil doar profesorilor de la scoli de elita
Stabilirea unor criterii cuantificabile prin care activitatea didactica sa poata fi masurata reprezinta partea cea mai dificila implementarii unui astfel de sistem. Citeva dintre exemplele de criterii pentru obtinerea majorarii salariale maxime, de 50%, sint conceperea unui plan individual de studiu pentru fiecare elev si in acelasi timp a unui orar specific, individualizat, pe grupuri de elevi, sustinerea lectiilor intr-o limba de circulatie internationala, sau proiectarea in comun a unor unitati de invatare, impreuna cu cadre didactice care predau alte discipline.
De asemenea, profesorii care urmaresc sa obtina calificativul maxim vor trebui sa initieze sau sa participe la proiecte de cercetare stiinaifica sau de dezvoltare, sa publice lucrari de specialitate si sa aiba rezultate foarte bune cu elevii la concursuri scolare. In aceste conditii, profesorii ar putea fi motivati sa acceada pe posturi din scoli mai bune, unde exista climatul dezvoltarii lor profesionale de exceptie.
Pentru celelalte calificative, ARACIP propune sase domenii de evaluare, precum si conditiile minime pentru obtinerea calificativelor "satisfacator" si "foarte bine". Fiecaruia dintre criterii ii corespunde un punctaj. De exemplu, daca dascalii folosesc aplicatii practice pentru fiecare unitate de invatare, vor primi 4 puncte, in timp ce daca la clasa folosesc metode active, care presupun activitatea independenta a elevului, in cel putin jumatate dintre activitatile de invatare, mai primesc inca 7 puncte.
Conteaza si informarea elevilor despre progresul lor scolar (5p), precum si modalitatea in care dascalii reusesc sa demonstreze progresul semestrial al fiecarui elev (8p).
Calificativul "Foarte bine" si "Bine"
Accentul este pus in evaluare si pe activitatile extrascolare. Astfel, profesorii care realizeaza cel putin un sfert dintre aceste activitati pe teme legate de "dezvoltarea fizica sanatoasa, integrala si armonioasa" a elevilor primesc 5 puncte. Temele pentru acasa propuse ar trebui sa reprezinte jumatate din timpul saptaminal alocat disciplinei. Daca dascalii se incadreaza in aceasta cerinta, mai primesc 5 puncte. Pot obtine din start 10 puncte in cazul in care sint implicati in proiecte nationale si internationale.
Punctajul maxim pentru obtinerea calificativului "foarte bine" este de 200 de puncte. De altfel, toate cadrele didactice care vor reusi sa faca dovada a cel putin 150 de puncte (75% din punctajul maxim), vor obtine calificativul "foarte bine". Calificativul "bine" va fi obtinut de cei care reusesc sa obtina macar 25% din cele 200 de puncte.
Cum se obtine calificativul "Satisfacator"
Pentru calificativul "satisfacator" ARACIP a conceput o alta lista de conditii minime pe care cadrul didactic trebuie sa le indeplineasca. Bifarea citor mai multe dintre aceste conditii va face diferenta intre "satisfacator" si "nesatisfacator".
Printre criteriile minime pe care un profesor trebuie sa le indeplineasca in activitatea la clasa se afla prezenta la timp la toate orele, utilizarea manualelor scolare sau realizarea de activitati suplimentare pentru elevii cu dificultati, dar si pentru cei capabili de performanta.
De asemenea, pentru obtinerea calificativului "satisfacator", un profesor trebuie sa aplice corect sistemul de notare sau sa urmareasca parcursul unui esantion cu elevii pe care i-a avut la clasa. Utilizarea cel putin saptaminala a bibliotecii este de asemenea pe lista, precum si necesitatea respectarii regulamantelor scolare.
Unele criterii ar trebui nuantate sau simplificate
Dascalii ieseni se tem de faptul ca aceasta modalitate de evaluare este mult prea stufoasa. "Riscul este ca ar putea incarca munca profesorului sau o va duce spre formalism", este de parere sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila.
Sindicalistii fac asemanari intre completarea fisei de evaluare si conceperea dosarelor pentru gradatiile sau salariile de merit. "Daca un profesor trebuie sa fie atent sa culeaga atitea hirtii, cind va mai avea timp sa faca activitatea la catedra?", se intreaba retoric vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamintul Preuniversitar (FSLI), Violeta Amariei, admitind pe de alta parte ca exista si documente neaparat necesare pe care trebuie sa le intocmeasca un profesor – proiectarea materiei si adaptarea la clasa, de exemplu.
Pentru evitarea unei birocratizari excesive, sindicalistii sint hotariti sa propuna mentinerea doar a unor dintre aceste criterii, relevante strict pentru activitatea didactica. "Trebuie pastrate acele principii clare care pot merge la toata lumea. Cu alte cuvinte, acele conditii pe care toata lumea le-ar putea indeplini. Progresul scolar se refera si la ridicarea unui elev de la nota 5, la nota 7, de exemplu. Si munca acestui cadru didactic trebuie luata in seama. Anumite criterii, precum conditia de a fi sef de programe isi au locul la bonificatiile de tipul gradatiei de merit", a mai declarat Gheorghe Isvoranu.
Profesorii mai atrag atentia ca "exista esecuri educationale care nu pot fi puse pe seama profesorilor. Este vorba despre acei elevi reticenti la educatie si cu probleme de adaptare", a mai precizat inspectorul general Camelia Gavrila.
Problema spinoasa: implicarea parintilor si a elevilor in evaluare
Printre mijloacele de evaluare, ARACIP propune observarea la clasa sau analiza caietelor elevilor, a lucrarilor lor practice, ori a documentelor de proiectare a activitatii elaborate de cadrul didactic.
Una dintre cele mai contestate modalitati de evaluare este chestionarul aplicat elevilor si parintilor, in masura sa determine, considera specialistii ARACIP "nivelul de satisfactie fata de activitatea depusa, nivelul respectului reciproc manifestat in cadrul relatiei profesor -elev sau calitatea limbajului utilizat". Expertii ARACIP ofera chiar si un exemplu. Elevii ar putea intrebati "Cit de des va spune d-na/dl. invatator/profesor daca ati facut progrese sau nu?". "Sa spunem ca o evaluare anuala a parintilor ar putea fi relevanta, insa chestionarele aplicate elevilor, numai celor de liceu, nu trebuie sa aiba decit cel mult rol orientativ", a declarat sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila.
Un alt aspect adus in discutie cind vine vorba despre evaluarea externa de acest tip este acela ca putini parinti nu se intereseaza cu adevarat de activitatea la scoala a copiilor lor. "Nici parintii, nici elevii nu sint formati pentru a se implica in asa ceva, nu cunosc elementele din scoala. Numai cei care doresc sa se informeze si care participa si contribuie direct la viata scolii ar putea sa raspunda cit de cit obiectiv la astfel de chestionare", este de parere vicepresedintele FSLI, Violeta Amariei.
Profesorii nu vor intra pe salarizarea in functie de performanta din acest an scolar. "Din discutiile de la Bucuresti, aceste criterii sint in dezbatere pina in luna aprilie, cind se asteapta sa aiba o forma finala. Apoi, din septembrie vor fi aduse la cunostinta tuturor cadrelor didactice, urmind ca la sfirsitul anului scolar viitor sa aiba loc prima evaluare. Cel putin asa se intentioneaza", a mai precizat Violeta Amariei. Liderul FS "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu a mai declarat ca una dintre consecintele aplicarii unei salarizari diferentiate va fi negocierea ulterioara a unor cresteri salariale diferentiate.
