Explozie de sinucideri care sperie medicii

„Anul trecut tratam, in medie, in jur de un caz pe zi. Acum putem vorbi de cel putin trei pacienti cu tentative autolitice la un interval de doua zile”, spune Tudor Ciuhodaru, medic coordonator al Unitatii de Primire Urgente din cadrul Spitalului de Urgente. Tot el a mai precizat ca, daca pina anul trecut ii primea pe sinucigasi in perioada sarbatorilor sau in weekend-uri, anul acesta pare sa nu mai existe vreo preferinta pentru o zi anume. De asemenea, medicii au mai constatat ceva inedit: daca pina acum cei mai multi sinucigasi erau tineri dezamagiti in amor ori batrini disperati, acum tot mai multi dintre cei care vor sa moara au 30-40 de ani. Adica, nu intimplator, exact virsta la care, in general, in viata sint asteptate realizarile. Care ar putea fi insa cauzele pentru care numarul tentativelor de suicid a crescut in acest ritm uluitor la Iasi? Cel putin 10 ieseni incearca saptaminal sa-si ia zilele. Aceasta este concluzia medicilor de la Spitalul de Urgente, primii oameni in miinile carora ajung sinucigasii. Sint zile in care nu se inregistreaza nici o sinucidere, dar sint si zile de virf, in care 7-8 sinucigasi ii pun pe jar pe medici intr-o singura zi. „Daca anul trecut tratam in medie in jur de un caz pe zi, acum putem vorbi de cel putin trei pacienti intoxicati sau internati cu tentative autolitice la un interval de doua zile”, spune dr. Tudor Ciuhodaru, medic coordonator al Unitatii de Primire Urgente din cadrul Spitalului de Urgente. O alta observatie a medicilor: pina anul trecut, weekend-ul era perioada cea mai apasatoare din saptamina in care iesenii apelau la medicamente sau alte metode pentru a-si lua viata. „In acest an, nu s-a mai putut diferentia. Fie zi obisnuita, fie zi de weekend, pentru astfel de pacienti nu mai conteaza”, a subliniat dr. Ciuhodaru.
„Vad in sinucidere singura cale de eliberare”
De altfel, bizar este ca si spectrul de virsta al celor predispusi la sinucidere s-a modificat. Nu drama virstelor fragede, legate de dragoste, sau a celor batrini, legate de disperare, fac ca numarul tentativelor de sinucidere sa creasca. Mai nou, persoanele cu virsta intre 30 si 50 de ani considera ca nu mai merita sa traiasca. „Se poate vorbi despre un alt segment de virsta in rindul celor nemultumiti de viata. Daca inainte in special tinerii si batrinii recurgeau la suicid din motive banale, acum putem spune ca depresia a afectat patura activa, intre 30-50 de ani. Motivele sint acum cu totul altele, profunde, si cu consecinte majore asupra personalitatii celui care ajunge sa vada in sinucidere singura cale de eliberare”, a comentat dr. Virginia Marinescu, purtator de cuvint in cadrul Spitalului de Psihiatrie „Socola”. Fenomenul care a luat amploare are multiple cauze, legate insa de anii indelungati de tranzitie romaneasca. Psihiatrii spun ca viata in aglomerarile urbane este stresanta din punct de vedere psihic, problemele existentiale predispunind la izolare si depresie, acestea fiind tot atitea motive de sinucidere. „Toti cei care recurg la sinucidere o fac dintr-o tristete profunda cauzata in general de faptul ca nu s-au implinit social, nu au suficienti bani pentru a asigura educatia necesara copiilor si nu mai fac fata problemelor zilnice”, a adaugat dr. Virginia Marinescu.
Funia este preferata
Potrivit specialistilor, in mediul urban cauzele sociale si conflictele in familie determina din ce in ce mai multi ieseni sa termine cu viata. Iar in mediul rural, alcoolul si saracia declanseaza in mintea unora impulsul nestavilit de a nu mai trai. „Dupa ce trece efectul euforizant al alcoolului, apare o stare de depresie accentuata, sentimentul de culpabilitate si inutilitate”, a completat dr. Marinescu. Nici cei cu situatie materiala nu scapa de crizele existentiale. „In ultima vreme am constatat ca si cei cu venituri medii care au fost plecati in strainatate, sau chiar rudele acestora, ajung sa «cultive» depresia pina la sinucidere. Am tratat astfel de cazuri in ultimele trei luni”, a surprins dr. Ciuhodaru.
Medicii au stabilit si un clasament al metodelor frecvent folosite de cei care refuza cu orice pret sa mai traiasca. Multi dintre acestia, peste 70%, isi curma viata prin spinzurare. In primele trei luni, 10 ieseni au decedat prin spinzurare. Printre acestia se numara si un copil de zece ani care, de dorul mamei plecate in Italia, si-a pus streangul de git. Altii recurg la clasicul „truc” fatal al intoxicatiilor voluntare cu medicamente sau insecticid, cit si la tentativele autolitice. Arma si curentul electric, adica impuscarea si electrocutarea, nu fac parte des din „arsenalul” celor ce opteaza sa-si puna capat zilelor. De asemenea, isi fac loc si alte metode, care de care mai sinistre.
Cele mai multe sinucideri au loc in casa
In luna martie, doua paciente i-au uimit pe medicii Spitalului de Urgente. Acestea si-au bagat pur si simplu capul in cuptor si au dat drumul la gaz. In ceea ce priveste mediul de provenienta al sinucigasilor, orasenii sint egali cu cei de la tara. „In general, sinucigasii provin in procente egale din mediul urban sau rural. Daca sexul tare prefera metodele dure fara sanse de scapare, cum ar fi spinzurarea, plagile taiate sau aruncarea in fata trenului, femeile recurg la clasica otrava sau intoxicatia voluntara cu medicamente”, a punctat prof.dr. Calin Scripcaru, din cadrul Institutului de Medicina Legala Iasi. Cele mai multe sinucideri se produc in casa, in baie sau bucatarie, la oras, in timp ce la tara sinucigasii prefera sura, gradina, grajdul, podul casei. Restul de 30% se intimpla in afara gospodariei, respectiv la locul de munca, in spital, in padure, in parc sau cimitir.
Cum este definita stiintific sinuciderea
Psihiatrii spun ca suicidul se poate traduce prin incapacitatea unei persoane de a-si manifesta agresivitatea, pe care fiecare o detine intr-o doza mai mare sau mai mica, asupra celor din jur, si pe care o canalizeaza asupra sa. Sinuciderea, privita ca o moarte prematura inutila si nejustificata, reprezinta, pentru psihiatri, expresia unei crize existentiale si de constiinta determinata de o stare de disperare si de o mare tensiune afectiva si relationala.
Statisticile mai arata ca tentativele de sinucidere sint mult mai frecvente la femei, in proportie de 67%, fata de barbati, 33%. Cu toate acestea, raportul femei – barbati privind suicidul realizat arata ca, in urma unor asemenea acte, barbatii sfirsesc in proportie de 75%, in timp ce doar 25% dintre femei isi iau, cu adevarat, viata.