Ce mai fac fostii nomenclaturisti?

Pe 22 decembrie 1989, in Vrancea izbucnea revolutia, imediat dupa fuga dictatorului Nicolae Ceausescu. Revolutionarii au invadat sediul PCR si palatul administrativ. Peste 100 de persoane aflate la virful judetenei de partid s-au impastiat care pe unde au apucat. Unii dintre ei au rupt rindurile revolutionarilor si au fugit. Aparent, soarta le pregatise vremuri grele. Lumea buna, comunista, care se credea vesnica a fost inlocuita in timp record de cei care au urcat pe baricadele revolutiei. In spatele ei se afla caracatita securitatii, bratul inarmat al PCR, dar atunci nu le-a mai putut fi de folos. Chiar si ei recunosc ca dictatura comunista ne-a abrutizat si ne-a adus in starea in care ne gasim astazi. Vreme de 14 ani, unii dintre ei s-au ascuns cit au putut de bine si n-au mai iesit niciodata in prim plan. Pe altii i-am regasit de-a lungul acestor ani in functii cheie. Sefi de insitututii, membri in Consiliul Local sau Consiliul Judetean sau prosperi oameni de afaceri. Reporterii „Ziarului de Vrancea” i-a cautat pe mai multi dintrei ei. Unii au acceptat sa vorbeasca, altii au preferat sa taca. Fostii comunisti ne-au spus ca le pasa ce gindeste lumea despre ei. Ne-au spus ca nimeni nu trebuie sa uite ca ?n Rom?nia nu a existat, practic, nici o familie ?n care sa nu fie cel putin un membru de partid. Altii spun ca unii dintre ei meritau sa moara in 1989 si se intreaba de ce nu a existat un proces al comunismului. Ce mai fac sefii judetenei de partid astazi? Ce mai fac nomenclaturistii PCR, cei care ocupau ieri pozitii importante ?n ierarhia de partid si de stat. Amanunte despre ei aflati in rindurile ce urmeaza.
La 22 decembrie 1989, „elementele miscatoare”, cum au fost numiti comunistii de revolutionarii de pe Milcov, erau evacuati cu sprijinul acolitilor. Singurul care a ramas sechestrat in sediul fostului Comitet Judetean PCR a fost Grigore Dima, fost secretar pe probleme organizatorice si primar al municipiului Focsani, actualmente directorul general al unei fabrici de confectii. Grigore Dima, adjunctul Niculinei Moraru, a fost tinut la etajul 6, pina la orele 18.30, cind, cu ajutorul garzilor patriotice a fost scos din sediu pe usile din spate si a plecat acasa. Prima secretara, Niculina Moraru, a fugit din Focsani impreuna cu citiva apropiati si s-a refugiat in muntii Vrancei. Tovarasa Niculina Moraru, cea in fata careia tot judetul statea drepti, care urla la toata lumea, primea rapoarte de la Securitate, ordona anchete si interceptari telefonice, decidea numiri si destituiri era doar o fugara, acunsa in munti, impreuna cu Maria Spirea, secretar pe probleme sociale si Gheorge Costea, membru in comitetul judetean PCR. Nomenclaturistii, privilegiatii, cei a caror nivel de viata nu avea nimic in comun cu mizeria in care era obligata sa traiasca imensa majoritate a populatiei, erau doar simpli cetateni obligati de istorie sa se ascunda. „Actiona din principii primare si avea o cultura modesta. Nu ne-am inteles niciodata cu ea. Spunea despre femeile din Moldova ca sint betive si nu suporta tovarasele care se imbracau prea elegant. In fostele IAS-uri spunea ca ea face pipi mai mult decit dau vacile lapte. Trebuiau raportate productii record”, isi aminteste unul din fostii comunisti. A fost capturata la Iresti si dupa doua luni de arest, timp in care facea curatenie la popota, imbracata in costum vargat, Niculina Moraru a scapat sau a fost facuta scapata. Acum, „Morarita”, cum era cunoscuta in tot judetul, traieste din pensie. A inceput in judetul Ialomita o afacere in domeniul agriculturii, exact in domeniul pe care il tinea in friu atit de bine in Vrancea. Se pare ca afacerile ialomitene nu i-au mers, iar acum s-a retras la sora ei in Brasov. Nu vrea sa vorbeasca despre trecut si nu a mai fost niciodata in Vrancea.
Personaj cunoscut in mediul nomenclaturii comuniste, Grigore Dima a fost secretarul judetenei de partid pe probleme organizatorice. Pe linie de stat, Grigore Dima a ocupat ani la rind functia de primar al Focsaniului. „Pentru comunitate, in calitate de primar, puteai sa faci orice, evident sa nu incalci grosolan legea. Am facut atunci acoperisurile din tigla, am proiectat citeva parcuri, am si fost anchetat de Colegiul Central de partid pentru asta. Atunci erau in mare voga scrisorile anonime. Cu toate acestea, s-a facut mult pentru oras. Chiar daca alegerile erau cum erau si nu aveai contracandidati, la modul sincer, daca vroiai sa faci ceva, faceai. Inainte de 1989, primarul avea mai multa putere de decizie. Desi deciziile erau contestate, nimeni nu mai avea vreo putere sa le schimbe”, spune dupa 14 ani Grigore Dima. „In calitate de secretar pe probleme organizatorice ma duceam la bilanturile procurorilor. Le-am spus sa nu mai accepte ca militia sa ancheteze fara prezenta procurorilor”, tine sa spuna Grigore Dima. Tovarasului Dima nu-i este rusine ca a fost „slujbas al PCR”. Spune ca a pornit de la „munca de jos” si „m-a urmarit toata viata sa nu fac ceva de care sa-mi fie rusine”. A fost activist la UTC, sef de cabinet a primului secretar. Spune ca in 1989 simtea ca nu se mai poate si trebuie sa se intimple ceva. „Erau iernile geroase, temperatura cobora pina la -22 de grade. Gazele se dadeau cu portia. Fiind primar, mai mergeam la statia de distributie a gazului si mai dadeam drumul la vane”, isi aminteste tovarasul Grigore Dima. In schimb avea si obligatii ingrate: „Trebuia sa ma ocup de incadrarea in munca a celor iesiti din inchisoare, erau raporturi lunare natalitatea. Cind vedeam o femeie gravida, ma bucuram efectiv. Daca murea un copil la spital, se faceau anchete peste anchete. Gravidele imi producea efectiv bucurie”, spune despre indicatiile sosite pe linie de partid. Spune ca in ultimii ani, mecanismul intrase intr-un cerc vicios: planul cincinal crestea mereu, prin urmare si raportarile trebuiau umflate progresiv, pentru a demonstra superioritatea socialismului asupra „putredului capitalism”.
Dupa 1990, Grigore Dima a fost citeva luni somer cu acte in regula. „Am luat lucrurile cum sint, m-am adaptat repede. Nu sint nostalgic. Consider ca atunci s-a gresit in pricipal cu aprovizionarea cu produse alimentare. A fost cea mai teribila greseala facuta de Ceausescu de a da prioritate la export a produselor agroalimentare in detrimentul populatiei si interzicerea importului unor produse care nu se puteau produce in tara. Dar romanul a fost descurcaret in perioade grele”. Grigore Dima spune ca si acum, dupa 14 ani, aude aceleasi lucru: foamea. „Ma intilnesc cu oameni si imi spun ca le e foarte greu, ca nu se descurca”. Dupa 1990, spune ca nu s-a simtit deloc amenintat, ca nu l-a deranjat nimeni cu nimic.
PCR-istii de ieri, PSD-istii de astazi
Nomenclaturistii stiau ca dictatorul se credea cel mai priceput, cel mai inteligent fiu al poporului, ii placea sa fie laudat, nu accepta nici o critica. Unii dintre ei par sa se comporte asa si astazi. Printre comunistii care s-au apucat de politica dupa 1990 se numara si consilierul local PSD Laurentiu Felician Doru Veber. Fost deputat ales pe listele actualului PSD, Veber a fost in noiembrie 1989 candidat pentru organele centrale PCR. In calitate de director al ISEH, Veber a fost promovat si pe linie de partid fiind membru in Comitetul Judetean de partid si delegat la cel de-al XIV-lea congres PCR. Printre nomenclaturistii de ieri se numara si consilierul local PSD Radu Nitu care provine din rindurile tineretului comunist. De sur?sul “parintesc” al lui Nicolae Ceausescu, sticlind ?n fotografii ?nramate, asezate ca o icoana in fiecare incapere publica, au mai beneficiat si alti oameni care detin functii publice importante. Tovarasa Emiliana Bilici, seful serviciului personal la Spitalul Judetean Vrancea, a fost membra in biroul executiv al PCR si a pus umarul la construirea socialismului multilateral dezvoltat. Alti PCR-isti s-au retras din viata publica si traiesc din pensii. Este cazul Eugeniei Gradisteanu, „creierul urbanismului” comunist si responsabil cu sistematizarea municipiului. Astazi, Eugenia Gradisteanu traieste din pensie si a iesit recent din spital. In schimb, tovarasa Maria Stan, secretarul comitetului de partid al Intreprinderii de Confectii Focsani si membru in biroul comitetului judetean de partid, si-a continuat cariera in domeniul confectiilor textile. La cel de-al XIV-lea congres, tovarasa Stan, fiind o prezenta agreabila, a fost curtata de televiziunile straine prezente la realegerea lui Nicolae Ceausescu. (Camelia MARIN)
Iuliana Bacinschi se ocupa de exportul judetului
Revolutia a prins-o pe Iuliana Bacinschi, consoarta primarului PSD Decebal Bacinschi, director tehnic la Confectia Focsani, iar pe linie de partid raspundea de exportul judetului in calitate de secretar pe probleme economice, fiind promovata de la municipiu. Pe vremea aceea, exporturile Vrancei atingeau cifre record, iar Iuliana Bacinschi trebuia sa se asigure ca treaba merge „ca pe roate”, asa cum ii placea ilustrului conducator. „Nu cred ca am avut de ales in acea conjunctura. Orice cariera de inginer era atent analizata de cei de la cadre si orice specialist bun trebuia atras si in functii de partid. Nu era vorba de frica, dar un post de conducere intr-o fabrica importanta, cu atitea mii de muncitori cum era Confectia, implica automat o recunoastere pe linie de partid”, ne-a declarat Iuliana Bacinschi.
Dupa evenimentele din decembrie 1989, Iuliana Bacinschi a revenit la Confectia, in calitate de inginer de baza si a fost avansata pina la sef de productie, in perioada 1990-1994. A lucrat si consultant pentru firme straine care lucrau in lohn. „Chiar daca absolvisem o facultate, a trebuit sa invat sa ma adaptez din nou, in sensul ca introducerea unor modele noi in productie presupunea sa-i arat celui de la masina cum sa efectueze operatia. Am considerat ca oamenii au inceput sa ma priveasca si altfel dupa ce le-am aratat ca stiu sa cos si la masina. Nu mai puteau sa-mi reproseze ca nu pot face ceea ce le cer, ca una este tehnologia din documente si alta este situatia practica”, continua fostul secretar pe probleme economice al PCR. Cu ideea de antreprenoriat, Iuliana Bacinschi a cochetat inca din anii ’90, cind aparusera primele SRL-uri. Acum, Iuliana Bacinschi are propria ei afacere la Marasesti si are 120 de angajati. „Daca vedeti ceea ce vedeti, nu cred ca este cineva nedrept sa nu ia in consideratie si efortul meu direct”, a tinut sa mai precizeze Iuliana Bacinschi. (D.N.)
Consoarta sefului SRI Vrancea, trecut comunist
Emilia Serban, sotia sefului Sectiei Vrancea a SRI, col. Nicolae Serban, a fost numita de PCR primarul orasului Odobesti. Pe linie politica, in anul 1989, sotia sefului SRI a fost promovata la judet si era membru in Comitetul Judetean de Partid. Emilia Serban s-a numarat printre cei 50 de delegati la Congresul al IV-lea al PCR, care au votat in unanimitare realegerea tovarasului Nicolae Ceausescu in fruntea partidului. Tot pe linie de partid, Emilia Serban a fost sefa sectiei organizatorice „la judet” si presedinta Consiliului Judetean al Femeilor, „o munca onorifica”, dupa cum ne-au spus fostii ei colegi comunisti. Actualmente, Emilia Serban lucreaza in domeniului „muncii si protectiei sociale”.
Avorturile, controlate de Maria Spirea
Personalitatile din sistemul sanitar vrincean de dinainte de 1990 au ales dupa Revolutie sa traiasca in umbra. Multe dintre ele s-au axat pe activitatea profesionala, au evitat iesirile in public. In perioada 1984- 1989, directorul Directiei Sanitare a fost reumatologul Dan Ivan. Medicul a facut echipa cu ginecologul Marin Popescu, care a ocupat functia de director al Spitalului Judetean. Dr. Dan Ivan, timp de patru ani, a stat la cirma sanatatii vrincene. Printre „marile realizari” si-a revendicat realizarea Spitalul municipal Adjud si infiintarea sectiei Neurologie a Spitalului Judetean. Dupa Revolutie, doctorul Ivan a fost acuzat ca s-a ocupat prea mult de protocol pentru mai marii partidului. Imediat dupa ’90, a predat stampila si s-a retras.
Un alt fruntas a fost medicul Ana Viorica Bicu, secretar al Comitetului Judetean de Partid pe probleme de Sanatate. Medicul se ocupa in special de probleme intime din familiile medicilor si, dupa cum sustine, nu a participat afectiv la luarea unor decizii importante. „Erai obligat sa intri in probleme de familie si te obligau sa te interesezi. Asa s-a intimplat la vremea respectiva si o parte dintre ei s-au considerat nedreptatiti si au considerat ca este mai bine sa nu-mi mai dea «Buna ziua» cind se intilnesc cu mine. Eu cred ca am fost destul de echilibrata si nu ma consider vinovata. Am fost un tampon intre medici si ceilalti factori de decizie. Nu am stiut niciodata de ce m-au ales tocmai pe mine. Am intrebat si mi s-a spus ca trebuie sa ma simt onorata”, ne-a declarat doctorita Bicu.
Cardiologul Ana Viorica Bicu a lucrat la Policlinica II, iar acum se ocupa numai de cabinetul privat. Spune ca anii care au trecut dupa ’90 i-au adus dezamagire in ceea ce inseamna sistemul sanitar, dar cu timpul a invatat sa se resemneze. „Nu mi-a placut sa fiu in fata si am considerat ca era mai bine sa ma retrag. Mi-am recapat confortul. M-am resemnat”, marturiseste.
In sistemul sanitar de la acea vreme problema avorturilor, interzise de regimul comunist, a fost mare parte lasata in grija Mariei Spirea. Functia Mariei Spirea era de secretar pentru probleme sociale in judeteana PCR. Dupa ’89, infocata membra de partid, recunoscuta pentru duritate si mai ales pentru replica spusa medicilor „ba, eu in sase luni, daca vreau, fac si medicina” a inceput sa se ocupe de afaceri cu marfa de la turci. Multi au recunoscut-o si unii spun ca, la un moment dat, fosta comunista de care se temeau toate femeile care doreau sa avorteze a fost agresata intr-unul din autocarele cu care venea din Turcia. Acum patru ani, Maria Spirea a murit dupa o indelungata suferinta, de cancer.
Mircea Doaconu: Sef in PCR, sef in PSD
Mircea Diaconu, in virsta de 70 de ani, actualul vicepresedinte al Consiliului Judetean, si fostul presedinte interimar al PSD, a ocupat, in calitate de inginer silvic, o serie de functii importante pe vremea regimului Ceausescu. Astfel in perioada 1968 -1994 a ocupat scaunul de inspector sef al Inspectoratului Silvic Judetean, vreme de un sfert de secol, fara sa-l deranjeze nimeni. Fostii sai colegi spun ca „mos” Mircea Diaconu nu se lasa dat jos din fruntea silvicului vrincean pentru a-i lasa pe tineri sa promoveze. Fostii colegi spun ca, in semn de protest, s-au vazut nevoiti sa-i transmita ca ii vor scoate biroul in strada. De aici, pe vremea PDSR-ului, intre 1994 si 1997 a fost directorul APM. Activitatea politica a lui Mircea Diaconu, potrivit site-ului CJ, a inceput in anul 1995, atunci cind a devenit membru in actualul PSD. In realitate, vicepresedintele CJ si-a inceput activitatea politica inainte de 1989, an in care ocupa functia de membru in Comitetul Judetean PCR si a pus umarul la indeplinirea planurilor impuse de congresele ceausiste. In timp, tinara speranta a PCR a devenit „tinara” speranta a PSD, si este sfatuitorul oficial al „baronului” Marian Oprisan. (C.M.)