De ce se moare, in Vrancea, cu zile?

Dotarea si conditiile din Spitalul Judetean, singurul din Vrancea care rezolva majoritatea cazurilor urgente, sint sub asteptarile pacientilor cit si a medicilor.
In urma cu citeva saptamini un tinar in virsta de numai 19 ani, Catalin Nistorescu a murit intr-o ambulanta in drum spre Bucuresti, unde era dus pentru efectuarea unor investigatii imposibil de facut la Focsani. El fusese, impreuna cu alti doi elevi de liceu, victima unui ingrozitor accident de circulatie petrecut la intrarea in Bolotesti.
Transportat la Spitalul Judetean, in stare critica, a fost trimis spre Bucuresti deoarece aici, la Focsani, nu i s-au putut aplica procedurile care, de regula, sint obligatorii in asemenea cazuri: set de analize complet si rapid, pentru identificarea starii de sanatate a diferitelor organe interne, stabilirea unui diagnostic si efectuarea interventiilor de urgenta necesare (operatii chirurgicale, dupa caz, etc). Dincolo de cele citeva sincope procedurale care au iesit in evidenta in acea noapte dramatica (medicii de la Salvare au uitat un aparat la Focsani, aparatura din ambulanta Fiat nu functiona etc), cazul Catalin Nistorescu a evidentiat, cit se poate de clar, incapacitatea unitatii spitalicesti de a interveni in sprijinul putinelor sanse de supravietuire pe care le avea acest baiat. Din moment ce, pe parcursul drumului spre Bucuresti, pacientul a avut, o buna perioada de timp, functiile vitale destul de stabile (tensiune, puls, respiratie), se poate spune ca tinarului Nictorescu nu i-au lipsit atit sansele de supravietuire cit sansa de a fi putut primi ajutor specializat, de urgenta, la Focsani. Iar acest lucru s-a intimplat nu pentru ca medicii de la Spitalul Judetean nu sint competenti, ci pentru ca nu au efectiv cu ce sa acorde un asemenea ajutor si nici nu sint, in schema acestui spital, specialisti in neurochirurgie, de pilda.
Intr-un sistem sanitar care se vrea eficient, trebuie exploatata chiar si sansa de unu la un milion, a unui om, de a supravietui. Abia dupa aceea se poate spune ca s-a facut totul dar nu s-a reusit.
Ziarul nostru isi propune sa deschida, pornind de la cazul Nistorescu, o dezbatere publica pe marginea necesitatii ca un oras ca Focsaniul sa aiba la indemina, pentru orice posibil pacient intre viata si moarte, resursele materiale si umane care sa poata folosi chiar si cea mai mica sansa de supravietuire a acelui om. Oricind si oricui se poate intimpla ca existenta sa sa depinda de un banal flacon de substanta medicamentoasa, de precizia si inalta tehnologie a unui aparat de la Urgente ori de competenta unor medici specializati. Este inadmisibil ca, in anul 2000, nefericitii cazuti victime ale unor accidente sa fie trimisi, invariabil, la spitale din Bucuresti sau Iasi, deci la sute de kilometri distanta. Sint sute de kilometri care il pot desparti pe om de zilele pe care, macar teoretic, le mai avea de trait.
Rezolvarea acestei probleme tine mai mult de vointa de a face ceva, a autoritatilor sanitare, si de stiinta de a orienta fondurile, atitea cite sint, acolo unde este realmente nevoie de ele si nu acolo unde se rezolva obligatiile personale ori se platesc politele politice semnate in campaniile electorale.
Urgentele, lasate pentru Sfintu’ Asteapta
In nenumarate rinduri, cotidianul nostru a prezentat lipsurile cu care se confrunta sistemul sanitar vrincean. Desi in Spitalul Judetean sint tratati peste 80% dintre bolnavi, cu toate ca in teritoriu mai sint inca cinci spitale, nu de putine ori se intimpla ca in principalul spital din Vrancea sa nu existe nici macar spirt, medicamente sau fese. In conditiile subfinantarii cronice prin care trece intregul sistem sanitar vrincean si in conditiile in care numai datoriile Spitalului Judetean sint de aproape 39 miliarde lei, achizitionarea aparaturii medicale ramine oarecum sub semnul intrebarii. Mai mult, pina acum Unitatea de Primire Urgente – UPU – (modul de maxima necesitate) – a fost uitata de cei care au tot schimbat scaunul de director in Spitalul Judetean. Iar forurile superioare ale sistemului medical judetean nu s-au aratat nici atit interesate sa orienteze investitiile si in acest sector. Cheltuielile, cite s-au facut in acest an, au vizat in mare masura sectoare care – sustin surse din interiorul spitalului – mai puteau astepta: renovari de interioare, dotari cu mobilier etc.
Bolnavi claie peste gramada
In prezent, Unitatea de Primire Urgente functioneaza in doua incaperi aflate la parterul spitalului. In cele sase paturi existente in incaperile amintite sint monitorizati, pentru citeva minute sau citeva ore, pacientii cu afectiuni chirurgicale cardio-vasculare si de interne. Din cauza lipsei de spatiu, bolnavii care asteapta sa fie internati in sectii ajung de multe ori sa agreseze, fara voia lor, intimitatea celorlalti. "Paturile de supraveghere nu trebuie sa fie la un loc cu masa de interventii chirurgicale. Ba, mai mult, si targile cu bolnavi veniti in urgenta sint aduse tot in aceste incaperi. Ca urmare, pacientii aflati sub ingrijire medicala resimt un disconfort", ne-a declarat doctorita Dana Dinca, sefa Unitatii de Primire Urgente.
Aici, zilnic, primesc ingrijiri medicale peste 50 de persoane care vin in urgenta.
Nici aparatura care exista nu functioneaza mereu
Desi este considerata a fi una dintre verigile principale in acordarea primului ajutor, UPU beneficiaza doar de strictul necesar si poate nici macar atit.
Un defibrilator, un electrocardiograf, aspirator portabil de secretii, pulsoximetru (aparat care masoara pulsul si oxigenul din singe), oxigenatoare fixe, trusa de intubat si balon de respiratie artificiala. Asa cum este normal intr-un astfel de modul, exista un minilaborator cu trei analizoare, care in mod normal efectueaza analizele de stricta necesitate. Dar analizoarele nu functioneaza in permanenta, pentru ca deseori lipsesc banii pentru reactivii necesari. Teoretic, microlaboratorul ar trebui sa functioneze non-stop, pentru a se putea realiza la timp primul set de analize indispensabil intr-un caz urgent, pentru ca in cele mai multe cazuri medicii nu pot pune un diagnostic exact fara aceste analize.
Parterul ar trebui modificat
Medicii spun ca un modul de urgente cu adevarat operativ ar trebui sa cuprinda intreg parterul spitalului unde sint in prezent toate cabinetele de triaj, asa cum exista in Spitalul Judetean Buzau, a carui constructie este identica cu a Spitalului Judetean Vrancea. "Circuitele ar trebui modificate, iar intrarea vizitatorilor sa fie separata de cea a bolnavilor. De asemenea, toate specialitatile sa fie incluse in modul", a explicat medicul chirurg Mugur Andronache.
Sistemul actual de tip triaj este total ineficient, mai ales prin faptul ca bolnavii si insotitorii se plimba pe culoar mai rau decit pe bulevard, ingreunind astfel transportul cazurilor cu adevarat urgente. In cele mai nefericite situatii, apartinatorii bolnavilor cer o serie de explicatii si ii pun pe medici in imposibilitatea de a-si face meseria.
Tomograf si sectie de neurochirugie
Indispensabili intr-un spital de urgenta sint medicii neurochirurgi si implicit o sectie de neurochirurgie. Astfel, datorita acestei ipotetice sectii si tomografului computerizat pacientii nu ar mai fi trimisi in clinici Universitare, pentru anumite investigatii. Oricum, conform informatiilor oferite de doctorul Nicolae Moise, directorul Spitalului Judetean, tomograful a fost deja achizitionat in urma unei licitatii facute acum citeva saptamini. Doctorul Moise spune ca tomograful va fi amplasat la parterul spitalului, unde in prezent functioneaza radiologia pentru copii. Se pare ca, incepind cu luna septembrie si la Focsani se vor putea face tomografii computerizate, care vor ajuta ca bolnavul sa primeasca un diagnostic cit mai exact.
Ambulanta n-are bani nici de benzina
Serviciul Judetean de Ambulanta (SAJ) de-abia isi trage sufletul de pe o zi pe alta. Pentru ca sa nu fie probleme, ideal ar fi sa existe cel putin 77 de salvari dotate corespunzator. Cu toate acestea, unitatea are doar 27 de masini, si ele dotate sub orice critica. Din cele cinci Fiat-uri de la SAJ, doar pentru unul exista aparatura medicala completa.
Astfel, fiecare masina ar trebui sa aiba sursa de oxigen, aspirator electric de secretie, monitor cu defibrilator, un pulsoximetru, care dozeaza oxigenul in singe si monitorizeaza pulsul. Totodata, dintr-o ambulanta nu trebuie sa lipseasca scaunul si targa pentru transport, balonul Ambu (pentru respiratie artificiala), trusa de imobilizare si gulere pentru fracturi si un incubator pentru nou-nascuti.
Toate aceste aparate sint aferente unei singure masini si exista doar un singur echipament complet pentru toate cele cinci Fiat-uri. In schimb pentru ambulantele break, dotarea consta doar in trusa de oxigen si pulsoximetru.
Daca se intimpla sa fie doua urgente mari in acelasi timp, doar in unul din cazuri s-ar putea interveni operativ.
Medicii considera ca ar trebui sa existe si o ambulanta pentru persoanele cu probleme cardiace, in care sa existe tub de oxigen, electrocardiograf, defibrilator si trusa de urgenta. Toate aceste lucruri ramin doar fantezii in conditiile in care banii primiti de la CJASS de abia ajung sa se plateasca salariile si sa se cumpere benzina.
Cadre medicale bine pregatite
Exceptind aparatura medicala din dotare, la Ambulanta ar trebui sa fie medici cu pregatire in domeniul urgentelor, care sa faca fata situatiilor extreme, pentru ca este bine stiut faptul ca aici este un adevarat "zid al mortii". Ei acorda efectiv primul ajutor si de gradul lor de pregatire poate depinde viata pacientului respectiv.
In urma cu citeva saptamini, Catalin Nistorescu a murit intr-o ambulanta, la citiva kilometri de Bucuresti. Doctorul Nicolae Varasciuc, aflat in ambulanta care a insotit pacientul la spitalul din Bucuresti, sustine ca a uitat sa ia monitorul (aparatul care indica functiile vitale ale bolnavului) si a afirmat ca s-a stricat aspiratorul de secretii. Surse, care din motive obiective au dorit sa ramina in anonimat, au precizat ca motivul pentru care aparatul nu a functionat a fost lipsa de instruire a medicului. Ca sa poata fi utilizat, aspiratorul de secretii ar fi trebuit scos din husa.
La Iasi se folosesc elicoptere pentru cazuri deosebite
In Iasi, in cazul in care pacientul este in stare foarte grava, este trimis elicopterul de la Serviciul de Ambulanta. Medicii ieseni spun ca exista mai multe salvari dotate cu absolut toata aparatura necesara oricarui tip de urgenta.
Situatia sistemului sanitar iesean este mult mai avansata fata de judetul nostru. La Iasi exista deja patru tomografe si o sectie de Neurochirurgie, nefiind nevoie ca persoanele cu traumatisme mai grave sa fie trimise la Bucuresti. Astfel, se economisesc atit banii (o tomografie costa in jur de doua milioane, la care se adauga si pretul transportului) cit si timpul, care, in cele mai multe cazuri se scurge in defavoarea bolnavului.
Se moare cu zile
Daca tinarul Catalin Nistorescu ar fi trait sau nu, nu se poate spune cu siguranta. Probabil ca sansele lui de supravietuire au fost minime, dar este clar ca, atitea cite au fost, nu au putut fi exploatate la Focsani si a fost trimis la Bucuresti. Daca la Spitalul Judetean Vrancea ar fi existat aparatura necesara investigatiilor si o sectie de Neurochirurgie, situatia ar fi fost alta. Atunci s-ar fi putut spune cu siguranta ca nu mai are nici o sansa si ar fi fost scutit de drumul pina la Bucuresti.
Trist este faptul ca acest caz nu este unic. Sint poate zeci de persoane care mor efectiv cu zile datorita lipsurilor din spital. Cauza acestei situatii depinde de mai multi factori. In primul rind, este vorba de subfinantarea cronica atit din partea Casei de Asigurari de Sanatate cit si a Ministerului Sanatatii. O parte dintre oamenii de afaceri sponsorizeaza diverse actiuni, in schimb pentru sistemul sanitar nimeni nu are bani, desi in cazul in care ne imbolnavim, cu totii apelam, macar pentru inceput, la acest spital atit de sarac. Medicii spun ca sponsorizarile pentru aparatura medicala venite din partea oamenilor de afaceri vrinceni au fost atit de rare, incit nici nu-si mai aduc aminte care au si fost acelea. "Persoanele cu bani cind au probleme de sanatate ajung, de regula, direct la Bucuresti sau in strainatate. Spitalul Judetean este un spital al oamenilor saraci. Niciunul dintre oamenii bogati nu se gindeste ca oricind poate fi victima unei tragedii si pina sa ajunga la Bucuresti sau in alta parte, viata lui depinde in mare parte si de dotarea existenta in Spitalul Judetean", a precizat doctorul Mihail Cirstea, directorul Directiei de Sanatate Publica Vrancea. (Monica GRIGORE, Cristina RUSU)