Institutul de Politici Publice avertizeaza: „Provincia europeana” Vrancea sau coruptia la ea acasa

Dupa ce a fost nominalizata ca deficitara in raportul organizatiei Freedom House despre libertatea presei, Vrancea apare din nou patata intr-un raport oficial. Institutul pentru Politici Publice, cu sprijinul Fundatiei pentru o Societate Deschisa, a realizat un raport in care dezvaluie cum se practica „Politica pe bani publici”, a carui concluzie este ca, in absenta unui control riguros din partea institutiilor abilitate, clasa politica foloseste abuziv fondurile si bunurile publice. Desi presa a scris, nici Curtea de Conturi si nici Parchetul nu au reactionat corespunzator la semnalele din presa cu privire la folosirea fondurilor publice, a functionarilor si a logisticii ?n scopuri politice si electorale de catre demnitari si oameni politici. Raportul identifica principalele surse si canale prin care banii publici si orice alte resurse de acelasi tip sint sau pot fi folositi in scopuri electorale sau de partid. In acest raport, judetul Vrancea este nominalizat ca fiind unul dintre judetele in care banul public se cheltuieste in interesul PSD-ului local. Mai mult, presedintele Consiliului Judetean Vrancea si seful PSD Vrancea, Marian Oprisan, este identificat in raport ca principalul „ordonator de credite” al banului public, cheltuindu-l in interes de partid.
Oprisan baga mina in banul public pina la umar
„Monitorizarea si analizele pe care Institutul pentru Politici Publice le-a realizat, in cadrul proiectului «Politica pe bani publici», au evidentiat, asa cum se va vedea, o diversitate de mecanisme de «drenare» a resurselor publice in «politica»: de la conditionari de ordin economic impuse presei din interese electorale si de partid, la facilitati fiscale importante acordate firmelor politicienilor sau oamenilor de afaceri care sustin financiar partidul aflat la guvernare, de la atribuirea preferentiala a contractelor de achizitii publice (inclusiv a contractelor guvernamentale), pina la alocarea de fonduri publice exagerat de mari pentru actiuni aducatoare de importante beneficii electorale – petreceri, sarbatori, festivaluri, comemorari etc. Unul dintre cazurile de ultima ora monitorizate in cadrul proiectului – reprezentativ la nivel local, pentru practica amintita – este acela al proiectului de buget pe anul 2004, propus de presedintele Consiliului Judetean Vrancea (Marian Oprisan), una dintre persoanele cele mai cunoscute ca „baron local” apartinind partidului aflat la guvernare. O suma de 16 miliarde de lei urmeaza sa fie cheltuita, in unul dintre cele mai sarace judete ale tarii, pentru nu mai putin de 22 de evenimente, care, desfasurindu-se intr-un an electoral, ar putea fi considerate drept tentative de a obtine beneficii electorale: Festivalul international al viei si vinului, Ziua Europei, Sarbatoarea berii, Ziua internationala a copilului, Ziua Nationala a Romaniei, Ziua Unirii Principatelor Romane, Ziua internationala a femeii, Comemorarea bataliilor de la Marasti – Marasesti – Oituz, Zilele municipiului Focsani, Organizarea Revelionului etc.”, se arata in raportul Institutului pentru Politici Publice. De asemenea, Marian Oprisan nu este singurul vrincean pesedist aratat cu degetul in raport, ci si primarul din Panciu, Ion Petre. Raportul vorbeste despre folosirea anumitor publicatii, editate din fonduri publice, pentru transmiterea unor mesaje electorale, care este evidenta in doua situatii, evident, din Vrancea. Primul exemplu este folosirea siglei proprii a filialei vrincene a PSD pe coperta Cartii de Telefoane a judetului Vrancea. De mentionat, un lucru pe care nu l-a precizat raportul, ca Marian Oprisan si-a trecut si un cuvint introductiv in Cartile de Telefoane ale ultimilor trei ani, fapt pe care Ziarul de Vrancea l-a punctat la timpul respectiv, mai ales ca Oprisan se plagia singur in cele trei texte, preluind paragrafe din anii anteriori. Al doilea caz „il da exemplu” pe primarul orasului Panciu, Ion Petre, care a reeditat, folosind fonduri publice, o monografie a localitatii, punind pe prima pagina fotografia lui si mesajul sau electoral catre cetateni. Aceasta carte a fost trimisa, dupa cum se precizeaza in raport, in perioada sarbatorilor de iarna, in 3000 de exemplare, impreuna cu o felicitare semnata de Ion Petre in calitate de primar.
Contribuabilul cinta si danseaza electoral pe banii lui
Raportul arata ca si la capitolul manifestari electorale, organizate cu ocazia anumitor sarbatori, Focsaniul (n.r. – „atit de drag sufletului lui Marian Oprisan”) iese in evidenta, alaturi de Arad, Medias si Tulcea, orase patronate de lideri marcanti ai PSD. „Din nou trebuie precizat ca manifestarile nu reprezinta un mecanism in sine, dar numarul lor si cuantumul fondurilor alocate in perioadele preelectorale tradeaza intentiile de campanie. (…) Judetul Vrancea reprezinta un alt exemplu din acest punct de vedere. La numai o zi de la incheierea petrecerilor prilejuite de o noua productie a vinului, petrecere pentru care s-au alocat fonduri publice importante, Distrigaz a intrerupt furnizarea gazelor naturale din cauza facturilor restante, in valoare de peste 17 miliarde. Pentru acoperirea acestor fonduri, Marian Oprisan a intervenit ulterior la Ministrul Industriei, Dan Ioan Popescu”, mai arata raportul IPP. Concluziile pe care le puncteaza raportul sint foarte dure, deloc favorabile politicianului avid de bani publici, mai mult, raportul trage un semnal de alarma cu privire la folosirea banului public in scopuri electorale si personale ale potentatilor locali, dar si ale ministrilor si a altor demnitari, aici fiind vorba si de primul ministru, Adrian Nastase. „?n absenta unui control riguros din partea institutiilor abilitate, ?n Rom?nia clasa politica foloseste abuziv fondurile si bunurile publice. In aceeasi ordine de idei, raportul arata ca nici Curtea de Conturi si nici Parchetul nu au reactionat corespunzator la semnalele din presa cu privire la folosirea fondurilor publice, a functionarilor si a logisticii ?n scopuri politice si electorale de catre demnitari si oameni politici. „In Romania, de la functionarul public pina la ministru, parlamentari, foarte multi dintre cei care au acces la resurse publice le folosesc fara retinere in scop personal. Fata de tari cu o democratie consolidata, in care preocuparea ca demnitarii sa nu se foloseasca de resurse publice (telefoane, personal, consumabile, parcul auto etc.) pentru scopuri politice este constanta, in Romania de astazi aproape nici nu se poate concepe ca un demnitar si-ar deconta convorbirile telefonice sau factura la benzina, pentru toate actiunile politice de care s-a ocupat in perioada exercitarii functiei publice. (…) Daca la nivel central, presa a reusit sa gaseasca canale de a culege date din ce in ce mai detaliate, la nivel local, demnitarii se folosesc fara retinere de avantajele functiei publice, blocind accesul presei la informatii cu privire la actiunile lor politice realizate implicit cu folosirea resurselor publice. (…) Nivelul coruptiei din clasa politica romaneasca a atins un nivel ingrijorator”, conchide raportul dat publicitatii alaltaieri.
Concluzia: coruptie generalizata
Coruptia din Vrancea, cu tot ceea ce inseamna ea: contracte acordate preferential de Consiliul Judetean unor oameni de afaceri apropiati lui Marian Oprisan sau altor oameni influenti din Vrancea, folosirea masinilor institutiilor publice vrincene la diverse actiuni cu caracter electoral si nu numai, folosirea imaginii unor demnitari ca Prefectul judetului, in scopuri electorale, mai exact pentru imaginea PSD, inaugurarile programelor SAPARD in comunele vrincene care coincid, dar nu dintr-o simpla suprapunere de orar, cu lansarile candidatilor PSD la primariile din aceleasi comune, artificii aruncate in aer cu orice ocazie, odata cu banul public, blocajul informational catre ziaristii care doresc sa relateze obiectiv din partea multor institutii publice din judet, toate acestea fac din „provincia europeana” un judet deloc european, un judet in care minciuna, populismul si coruptia se tin de mina in fata Consiliului Judetean, a Prefecturii si a Primariei, inclusiv a tuturor institutiilor descentralizate. (Sebastian OANCEA)