Vrancea, interzisa pentru marii investitori

Investitiile straine au facut in anii de dupa 1989 diferenta dintre judetele dezvoltate si judetele sarace ale tarii. Vrancea este foarte departe de ceea ce sefii administratiei judetene numesc „provincie europeana”. Capitalul social strain investit in unele luni este de numai citeva zeci de euro, adica nici banii cu care ies unii dintre vrinceni la cumparaturi. Singura ramura a industriei in care capitalul strain si-a facut cit de cit simtita o prezenta mai importanta este cea a confectiilor textile. Datele statistice de la Oficiul National al Registrului Comertului vorbesc de la sine despre cit de iubit este judetul nostru de investitorii straini. De la inceputul anului, in Vrancea au aparut mai putine societati comerciale cu capital cu participare straina decit intr-o singura luna intr-un judet din alta zona a tarii. Judetul nostru detine primele locuri numai in ceea ce priveste sumele atrase de la buget, de multe ori pe criterii care au alte ratiuni decit cele economice. Vrancea este unul dintre putinele judete de care marii investitori straini, spus pe sleau, fug ca dracul de tamiie. Cauzele sint reprezentate de sufocanta birocratie locala, lipsa oportunitatilor de dezvoltare si, cel mai important, subordonarea politica a tuturor institutiilor statului, fapt care face aproape imposibila apararea impotriva unui eventual abuz. Judetele celorlalti baroni PSD se afla cam in aceeasi situatie, ceea ce dovedeste ca „talpa” baronilor duce la aceleasi rezultat. Nu acelasi lucru se intimpla in vestul tarii. In Timisoara, de exemplu, exista investitii straine de peste 400 de euro pe cap de locuitor.
Asa cum se intimpla la final mandat, PSD se lauda ca anul 2004 este cel mai prosper din cei patru ani de guvernare. Pentru Vrancea, aceste an a adus lunar capital strain la „impresionanta” valoare de citeva sute de dolari. Datele statistice ale Oficiului National al Registrului Comertului, realizate pina la sfirsitul lunii august, arata ca „provincia europeana” se situeaza undeva pe la coada clasamentului, cu o valoare totala a investitiilor straine care nu depaseste citeva salarii de muncitor din Uniunea Europeana. In primele opt luni ale anului au fost infiintate 32 de societati comerciale cu participare straina. Valoarea capitalului este de 10.956 de euro, adica 437,1 milioane de lei. Aceasta suma situeaza Vrancea printre cele mai sarace judete ale tarii in investitii straine. Ceva mai bine stam la majorarile de capital, unde suma este mare, de 112.031 de euro, adica aproximativ 4,4 miliarde de lei. Raportat insa la alte judete, Vrancea sta la fel de prost ca si la societatile nou infiintate. In lunile iunie si iulie, la Oficiul Registrului Comertului nu a fost inregistrata nici o majorare de capital. Vrancea se situeaza in rindul judetelor codase si in ceea ce priveste numarul de radieri, deoarece nu prea a avut de unde sa radieze. In iulie au fost radiate trei societati comerciale cu capital strain, iar in luna august una. Valoarea cumulata a capitalului celor trei firme era de 22,5 milioane de lei, respectiv 556 de euro.
Investitor strain cu 50 de euro in buzunar
In Vrancea, economia este exact opusul unei economii in expansiune. Daca in alte judete investitiile straine sint de ordinul sutelor de euro pe cap de locuitor, asa cum se intimpla in Timisoara, in judetul nostru se pare ca si un euro pentru un vrincean este o tinta foarte greu de atins. Numai in Vrancea, precum si in alte judete ale baronilor PSD, se pot vedea investitii straine de citeva zeci de euro, sau majorari de capital mai mici de un milion de lei, cam cit cistiga un pensionar cu o vechime ceva mai mica. Exemplul perfect este situatia din luna martie, atunci cind la ORC a fost inregistrata o singura societate comerciala cu capital strain. Si nu oricum, ci cu un capital social la valoarea minima ceruta de lege, de doua milioane de lei. O investitie la fel de „spectaculoasa” s-a inregistrat si la capitolul majorari de capital, unde in luna mai a fost inregistrata o majorare de 800 de mii de lei, echivalentul a 20 de euro la data de respectiva. Cele mai mari investitii in Vrancea nici nu se vad in comparitie cu cele din judetele mai dezvoltate. In luna aprilie, la Oficiul Registrului Comertului au fost inmatriculate opt societati comerciale, cu un capital social cu participare straina in valoare totala de 217,5 milioane de lei, adica 5518 euro, aproape jumatate din cit s-a investit pina in luna august.
Cea mai mare majorare de capital a fost realizata in luna februarie si a fost in valoare de 53.313 euro, reprezentind peste doua miliarde lei.
Relatia cu autoritatile locale influenteaza decizia investitorului
Nu de multe ori s-a auzit ca daca vrei sa faci afaceri in Vrancea trebuie sa ceri voie de la sefii politici ai judetului. Unul dintre factorii determinanti pentru dezvoltarea unei afaceri este relatia cu autoritatile locale, care influenteaza decizia de a investi intr-un anume judet, in cazul nostru Vrancea. „In ceea ce priveste distributia regionala a investitiilor straine directe, pot spune ca relatia cu autoritatile locale, capacitatea lor administrativa si modul in care acestea coopereaza cu potentiali investitori este un factor care influenteaza decizia de investitie. Spre exemplu, in recentul studiu lansat de de FIAS, Banca Mondiala arata ca in Romania timpul necesar in medie unei companii sa se inregistreze este de 37,1 zile (inclusiv pregatirea documentatiei) din care 26,1 zile sint necesare obtinerii certificatului de la Registrul Comertului. Desi cadrul legislativ este identic la nivelul tarii, in Bacau Registul Comertului proceseaza cererea in 15 zile fata de 10 zile in Prahova sau in Sibiu. Investitorii straini de tip companie mare vor contacta autoritatile la nivel central, dar de multe ori autoritatile locale ii vor asista in demersul lor. Companiile mici si mijlocii vor cauta sa lucreze direct cu autoritatile locale. La acestea se adauga si un efect de masa critica, cu cit mai multi investitori se vor instala intr-o anumita zona, cu atit se va crea un efect de masa si alti potentiale investitori vor fi atrasi”, ne-a spus Ruxandra Stan, director executiv al Consiliului Investitorilor Straini din Romania. Reprezentantii investitorilor straini au declarat in mai multe rinduri ca judetele conduse de baroni sint ocolite de investitorii straini si pentru faptul ca trebuie sa ofere mita pentru a putea face afaceri in liniste. Romania arata ca o piscina in care se zbenguie 500 de rechini ce se bucura de privilegii si care
distorsioneaza piata pentru beneficii personale, foarte egoiste, a declarat recent presedintele Consiliului Investitorilor Straini din Romania, Gilbert Wood.
Vrancea – ultimul loc la atractivitate pentru investitori
Vrancea a fost clasata pe ultimul loc intre judetele tarii in ceea ce priveste potentialul de a investi, alaturi de Bacau si Satu Mare, intr-un studiu realizat recent de revista Capital. Pentru realizarea acestuia au fost luate in calcul 10 criterii. Judetul nostru nu este atractiv pentru investitori, deoarece costurile salariale sint foarte mari, forta de munca este slab calificata, iar infrastructura este slab dezvoltata. Criteriul care a coborit cel mai mult judetul nostru in clasament este capitolul utilitati, precum si pozitionarea fata de frontiera vestica. Vrancea face parte din regiunea de dezvoltare de sud – est, una dintre cele opt regiuni in care a fost impartita Romania. In aproape toate clasamentele realizate, regiunea de sud- est se situeaza printre ultimele. De la inceputul acestui an, in acesta regiune au fost infiintate 372 de societati comerciale cu capital social cu participare straina, care se ridica la aproape 20 de milioane de euro. Marii investitori au ocolit Vrancea si s-au indreptat spre alte zone ale tarii, unde mediul de afaceri mai aerisit le permite o dezvoltare mult mai rapida. La noi s-au incumetat sa vina doar citiva oameni de afaceri, care s-au orientat spre fabricile de confectii, in general. Singurele afaceri care au prosperat au fost cele cu bani publici, care au plecat spre asa zisele firme de partid. In aceste conditii, multi dintre investitorii straini sint de fapt vrinceni get- beget, care s-au stabilit in strainatate. Cei mari numerosi investitori straini in Vrancea sint din Italia, tara spre care s-au indreptat si cei mai multi dintre vrincenii care au plecat in cautarea unui loc de munca. (Mihai BOICU)
Pesedistii i-au gonit pe spaniolii de la Union Fenosa
Privatizarea ENET SA Focsani s-a anuntat in anul 1999 a fi una dintre cele mai importante decizii luate de administratia locala in plan economic. Dupa ce au preluat puterea in 2000, pesedistii, in frunte cu primarul Decebal Bacinschi si Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean, au lasat balta acest proiect. Holdingul Union Fenosa, a treia companie de electricitate din Spania, a intentionat sa cumepere ENET si a facut primii pasi in acest sens in 1999. Potrivit primelor negocieri care s-au derulat la acea data, spaniolii ar fi urmat sa preia 51 la suta dintre actiunile regiei, partenerii lor de la Grivco noua la suta, iar restul actiunilor urma sa apartina Consiliului Local Focsani. Dupa privatizarea ENET ar fi urmat o infuzie de capital de 700 de mii de dolari, in conditiile in care regia fusese evaluata la un milion de dolari de firma „Arthur Andersen”. Spaniolii intentionau pe linga alte investitii, construirea unei centrale noi, cu o capacitate de 50 de megawati, care sa poata alimenta energetic intreg judetul. Proiectul a fost abandonat in mod suspect, spaniolii au plecat fara sa dea nici o explicatie, iar ENET a ajuns in prezent intr-o situatie dezastruosa, cu datorii de aproximativ opt milioane de dolari, adica de opt ori mai mult decit suma la care a fost evaluata in urma cu cinci ani. (M.B.)