Cum si-a batut joc poetul Mihai Ursachi de securisti

In timp ce unii scriitori au plecat capul in fata Securitatii si n-au ezitat sa-si toarne colegii si prietenii, Mihai Ursachi si-a batut joc de securisti. A semnat cu ei un angajament de colaborare, dupa care i-a dus mereu cu vorba, spunindu-le ca nu are nimic de raportat. I-a exasperat intr-atit incit acestia s-au plins de comportamentul poetului la sefii lor. Dezvaluirea a facut-o recent, in „Suplimentul de cultura”, istoricul Mihai Pelin, primul cercetator roman care a avut acces la arhivele fostei Securitati. Pataniile relatate de Mihai Pelin, pe baza dosarelor cercetate de el, sint pline de comic si de savoare. „Ziarul de Iasi” a incercat sa afle mai multe despre acest caz in care e implicat unul dintre cei mai importanti poeti romani si un simbol al Iasului.
„A dovedit rea-credinta, nesinceritate, nu venea la intilniri”
„Eu am gasit un angajament de-al lui (n.r. – Mihai Ursachi), semnat chiar de el, in care se arata dispus sa colaboreze cu Securitatea. Era autentic. Am ramas surprins si am decis sa investighez mai mult acest caz”, a spus Mihai Pelin in unul dintre ultimele numere din „Suplimentul de cultura”, saptaminalul editat de Editura „Polirom” si „Ziarul de Iasi”. Din arhive, Mihai Pelin a aflat apoi ca poetul Mihai Ursachi a fost recrutat ca informator al Securitatii in octombrie 1972, la Iasi, in probleme de „Arta – cultura”. La citeva saptamini, „ofiterul care il recrutase a inaintat superiorilor un referat in care cerea scoaterea poetului din reteaua informativa, pentru ca «a dovedit rea credinta, nesinceritate, nu venea la intilniri, nu rezolva sarcinile si nu furniza materiale informative»”, relateaza Mihai Pelin, citind din documntul gasit in dosarul nr. 11.180, volumul IX, fila 107, de la Fondul D, din arhivele detinute de SRI. „Mihai Ursachi spunea mereu ca nu are probleme deosebite de semnalat si ca va ochi el un spion mare pe care il va servi pe tava Securitatii”, ne-a mai declarat telefonic istoricul Mihai Pelin. Ca urmare a plingerii ofiterului, Mihai Ursachi a fost scos din reteaua informativa la 17 decembrie 1972, la doar doua luni de la recrutarea sa. Peste alte doua luni, adica la 9 februarie 1973 – dupa cum precizeaza istoricul Pelin, Securitatea a inceput urmarirea informativa a lui Mihai Ursachi.
Bauta scriitoriceasca filata de Securitate
Poetul care fusese intemnitat intre 1961 si 1964 ca urmare a unei tentative de iesire frauduloasa din tara, trecind inot Dunarea linga Turnu-Severin, a intrat astfel din nou in „luneta” securistilor. Ursachi era filat de securisti, iar notele de urmarire ale acestora sint de-a dreptul comice, redind boema vietii literare din anii ’70. „Filajul presupunea si fotografii, insa notele nu erau semnate”, spune Mihai Pelin. El isi aminteste ca una dintre aceste note, relateaza despre o calatorie la Bucuresti a poetului Ursachi. Asteptat la gara de poetul Grigore Hagiu, in zorii zilei, sa fi fost 5 dimineata, cei doi au incercat sa bea o cafea la restaurantul Garii de Nord. Aici insa era inchis: se facea curatenie. Au plecat apoi agale spre braseria de la Athen?e Palace. De acolo s-au indreptat spre cafeneaua de la blocul Turn, din Piata Palatului. S-au reintors la Athen?e Palace, iar la prinz au plecat la Podul Mogosoaiei, local aflat la intersectia dintre Calea Victoriei cu strada Lemnea. Apoi s-au mutat la restaurantul Casei Scriitorilor, iar seara, la ora inchiderii, au plecat cu taxiul la Mogosoaia, unde se servea pina in zori. Este momentul cind a incetat filajul, urmaritorul plictisindu-se sa supravegheze o indelungata bauta scriitoriceasca.
O farsa tipica
Continutul acestei note de filaj a fost publicat si in „Opisul emigratiei politice. Destine in 1222 de fise alcatuite pe bazele dosarelor din arhivele Securitatii”, carte semnata de Mihai Pelin si aparuta in 2002 la Editura „Compania”. Directorul editurii, poetul optzecist Petru Romosan, emigrat la Paris in 1988 si revenit dupa ’90 in tara, a fost de altfel un apropiat al lui Mihai Ursachi, caruia i-a publicat la Editura „Compania” cea mai importanta parte a operei sale poetice, in volumul „Benedictus”, editat in 2002. „Am pus la punct acest volum mai mult prin corespondenta, isi amineste Petru Romosan, adaugind ca stia de faptul ca prietenul sau Ursachi, cu care facuse prin 1979 si un turnir poetic, era „vinat” de Securitate. O stie si poetul iesean Nichita Danilov, care spune ca stia de racolarea lui Mihai Ursachi si considera farsa jucata de poet securistilor „una tipica pentru el”, ce-i aminteste de o anecdota legata de Puskin, „care ?si batea joc de tar si de curteni si, bine?nteles, de politia tarista care-l urmarea”. Mihai Ursachi a emigrat in SUA in 1981, lucrind mai intii ca salvamar, apoi ca asistent de limba si literatura germana la Universitatea Texas, unde si-a dat doctoratul in 1986. S-a intors in Romania in 1990, fiind director al Teatrului National din Iasi. „A regretat toata viata care i-a mai ramas ca nu a putut sa revina in Ticau, in fosta lui casa”, isi aminteste Petru Romosan. (Emilia CHISCOP)