Piata subterana: Al treilea esec urias al lui Simirad

Incasarile au scazut dramatic
Pentru a realiza o analiza corecta am folosit cifrele oficiale, existente chiar in acte financiar-contabile ale Primariei. Sec, datele de la Directia Piete, pot fi rezumate astfel. In septembrie 2002, incasarile medii zilnice din piata de la suprafata, din spatele Halei Centralei, au fost de 6,1 milioane de lei. Anul acesta in aceeasi luna in piata din pamint au scazut la 4,6 milioane de lei. Trendul in scadere s-a mentinut. Astfel, daca anul trecut in luna octombrie media incasarilor zilnice s-a situat la 4,3 milioane lei, in 2003 in aceeasi luna incasarile Primariei au scazut cu 15%, pina la 3,8 milioane lei. Daca piata de la Hala ar trai numai de pe urma inchirierii de tarabe investitia ar fi recuperata in aproximativ 50 de ani (la incasari de aproximativ 130 de dolari pe zi ca pina acum) si nu in 10 cum estimeaza primarul orasului. Functionarii Primariei sustin ca scaderea incasarilor se datoreaza mai ales scaderii numarului de tarabe care sint inchiriate fata de perioada similara a anului trecut. „Anul trecut aveam inchiriate in medie 220 de mese, in prezent numarul lor a scazut la 125 deoarece este terminat numai un tronson al pietei subterane”, a explicat Dorina Iftimie, sef de serviciu la Directia Piete.
Comerciantii vind mai putin sub pamint
Reporterii „Ziarului de Iasi” au facut un sondaj ieri la ora 13 pentru a vedea exact numarul clientilor si al tarabagiilor din piata. In subteran, la acea ora, erau prezenti in jur de 40 de clienti si vreo 70-80 de comercianti. Practic, doua tarabe la un client. Cele mai multe persoane cumparau la aceea ora de la magazinele de carne, florariile din zona si tarabele care vindeau portocale, banane sau conserve.
Vinzatorii sustin ca nu le mai merge ca inainte cind piata era situata la suprafata. „Domnule, anul trecut vindeam mai bine. Acum cistig in medie cam 500.000 lei pe zi, anul trecut prin septembrie-octombrie vindeam de 700-800.000 de lei pe zi. Cred ca oamenii nu prea coboara aici deoarece se sperie de noua constructie si cred ca este mult mai scump decit in alte piete”, s-a plins un comerciant de cartofi care isi vindea marfa cu 10.000 de lei kilogramul. Adica la un pret similar cu cele practicate in celelalte piete din oras. Chiar persoanele care locuiesc la blocurile din apropierea pietei, deci la aproximativ 200-300 de metri distanta recunosc ca inca nu au vizitat piata cea noua. „De cind s-a deschis noua piata nu am intrat in ea. Cred ca este mai scump decit in alte piete”, a explicat Elena Toader care locuieste in blocul de vis-a-vis de Directia Judeteana de Finante. (D.CONSTANTIN)
Argumente pro piata subterana:
1. Tarabele ruginite din spatele Halei unde a functionat piata veche nu puteau fi mentinute. In centrul Iasului era necesara o piata curata, care sa elimine aspectul de bazar turcesc.
2. Prin amplasarea tarabelor in subteran au crescut si conditiile de igiena ale produselor. In interior exista o instalatie de climatizare care poate mentine o temperatura constanta pentru ca produsele sa nu se altereze. Totodata, taranii au la dispozitie spatii de depozitare, dar si grupuri sanitare curate.
3. Prin demolarea vechii piete, Primaria va amenaja 200 de locuri de parcare in zona centrala a orasului, aerisind astfel zonele din preajma de masini.
Argumente contra piatei subterane:
1. Costuri uriase in conditiile in care altele erau prioritatile orasului: transport public, termoficare, reparatii strazi, constructia de locuinte.
2. Mentalitatea ieseanului care vrea sa mearga la piata intr-un spatiu deschis, nu intr-un muzeu acoperit. Conceptia tirgovetului care vrea sa se tocmeasca si sa negocieze fiecare leu de la intrarea in piata, chiar de pe caldarim, si pina la ultima taraba.
3. Primaria nu a facut nici un studiu al asteptarilor iesenilor. Cu atit mai mult cu cit exista precedentul piata Independetei, o investitie la fel de costisitoare si la fel de putin profitabila.
Ce ar putea face totusi Primaria cu acest imens spatiu central ca sa scoata si ceva bani?
1. O posibila varianta ar fi recompartimentarea si transformarea in spatii pentru birouri. Locatia este exceptionala, iar acolo ar putea aparea birouri notariale, de avocatura, ale expertilor contabili, etc.
2. Concesionarea spatiului catre o firma privata care sa amenajeze un club de noapte. Spatiul este generos, iar cupola va fi un element inedit de atractie pentru potentialii clienti.
3. Un spatiul expozitional care sa fie inchiriat periodic. Oamenii de afaceri, conducerea judetului si chiar cea a Primariei au reclamat in ultimele luni ca Iasul nu are un astfel de centru.
Prima ctitorie: „Muzeul Patrunjelului”
„Iasul are cele mai frumoase piete din Romania”. Aceasta este explicatia favorita a primarului Constantin Simirad cind i se contesta investitiile uriase. Si asa si este. Insa cit de rentabile sint acestea? Ziarul nostru a scris pe larg si de banii pompati intr-o alta cladire luxoasa care acum este o piata centrala. In 2000, cotidianul nostru relata pe larg despre investitia de 22 miliarde lei la acea vreme in „Muzeul Patrunjelului”, in fapt piata de pe Independetei. Reactualizata, investitia a inghitit din ’95 si pina in ’98 cind a fost finalizata, 2,5 milioane lei, suma comparabila cu cea de la Hala. Piata cu termopane, gresie si faianta este mai mereu pustie, iar „Ziarul de Iasi” a scris in repetate rinduri de taranii care nu vor sa-si vinda marfa acolo.
A doua ctitorie: Ateneul Tatarasi
Ateneul Tatarasi a inghitit 70 miliarde lei, valoare reactualizata, din septembrie ’98 si pina acum. Chiar si asa Ateneul nu este inca functional. Mai mult, primarul decalara acum citeva luni ca va mai aloca inca 7-8 miliarde lei pentru a finaliza lucrarea. In schimb, nu este clar ce se va intimpla in acea cladire. Singurul lucru cert acum un an era ca Simirad va tine conferentia acolo. Cladirea are doua etaje, iar demisolul va fi folosit atit ca adapost pentru protectia civila, cit si ca discoteca. Parterul va contine o sala cu 240 de locuri, un spatiu expozitional si o garderoba. Primul etaj va fi destinat unei sali de dans si de invatare a artelor martiale, precum si unui club de informatica. La al doilea etaj va fi organizata o filiala a Bibliotecii „Gheorghe Asachi”, cit si o sala destinata invatarii limbilor straine. Cel putin asa erau planurile acum un an. (D.C.)