"Habitat" acuza Camera de Comert ca a tras sforile in justitie

"Am pierdut procesul cu Consiliul Judetean la Curtea de Apel datorita unor interventii facute de factorii interesati", a spus ieri, intr-o conferinta de presa, Gheorghe Plesu, directorul general de la "Habitat Proiect". El nu s-a sfiit sa-i acuze pe reprezentantii Camerei de Comert si Industrie (CCI), aratind si motivul pentru care acestia ar fi intervenit. "Toata problema este ca in aceasta cladire a functionat CCI, care nu ne-a platit cele aproximativ 3 miliarde de lei pentru chirie. In momentul in care a vazut ca societatea are un stapin si ca vor trebui sa plateasca au facut o solicitare fostului sef al Consiliului Judetean (CJ), Vladimir Tanasoiu. Totul a pornit de la aceasta solicitare", a explicat Plesu. El a mai precizat ca au facut propriile investigatii legate atit de interventiile facute de CCI, cit si de sansele de a cistiga recursul pe care l-a inaintat Curtii Supreme de Justitie. Mai multi avocati, printre care si Antonie Iorgovan, considerat parintele Constitutiei, studiind dosarul, au considerat ca dreptatea este de partea "Habitat".
CCI si CJ neaga acuzele
Interventia CCI este negata atit de Ioan Serbina, secretarul CJ, cit si de directorul compartimentului juridic din cadrul CCI, Petronela Ursache. In legatura cu suma datorata de Camera pentru spatiile inchiriate de la societate, Petronela Ursache a precizat ca, in perioada 1993-1999, spatiile au fost inchiriate direct de la "Habitat". "In 1999, dupa ce reprezentantii Consiliului Judetean ne-au adus dovezi clare prin care demonstrau ca Institutul de Proiectare le apartine, am incheiat un contract de inchiriere cu ei pe care l-am platit deja. In legatura cu cele trei miliarde exista un litigiu in instanta. Noi spunem ca nu sintem datori, ci, dimpotriva, "Habitat" ne este noua dator. Noi vom astepta decizia justitiei", a adaugat ea.
Decizia Curtii de Apel a fost "in dispretul legii"
Dosarul "Habitat Proiect" este foarte incilcit, marea miza fiind reprezentata de spatiile pe care le detine societatea. Infiintata in 1991, prin hotarirea prefectului de atunci, Dan Gilea, societatea ar putea fi desfiintata. Aceasta deoarece, in anul 1999, Consiliul Judetean a promovat in instanta o actiune prin care solicita constatarea nulitatii absolute a deciziei de infiintare a "Habitat". Procesul a fost pierdut de "Habitat" la Curtea de Apel, decizia de infiintare a firmei fiind declarata nula. Ultima sansa pentru Institutul de Proiectare o reprezinta recursul pe care l-a inaintat la Curtea Suprema de Justitie. Decizia Curtii de Apel este considerata de Gheorghe Plesu "in dispretul legii".
"O incercare de nationalizare"
"Legalitatea constituirii societatii a fost confirmata de doua ori. Prima data prin hotarirea numarul 131 din februarie 1991 a fostului prefect Gilea, pe care nimeni nu a contestat-o la inscrierea societatii in registrul Comertului. A doua oara in 1995, cind statul a decis ca "Habitat" sa fie privatizata, fiind scoasa mai tirziu si pe piata de capital. Abia in 1999 CJ constata ca societatea nu este infiintata legal, desi, pina atunci, am derulat proiecte cu ei. Ceea ce incearca Consiliul Judetean este, practic, o incercare de nationalizare a unei intreprinderi vindute de stat", este de parere Plesu. El a mai spus ca, in conformitate cu prevederile legale, CJ ar fi trebuit sa se adreseze cu o cerere Prefecturii, care a emis decizia. Daca in 30 de zile aceasta nu solutioneaza cererea, Consiliul s-ar fi putut adresa justitiei. Ioan Serbina, secretarul CJ, a explicat intirzierea cu care s-a reactionat: "Abia in perioada 1996-1997 mai multi consilieri au cerut verificarea infiintarii "Habitat" si reintregirea patrimoniului CJ. Noi am facut doua notificari, atit catre FPS, cit si catre societate, prin care avertizam ca sintem in litigiu cu ei". Directorul general de la "Habitat" a precizat ca a trimis primului ministru o informare privind situatia de la Habitat Proiect. La ora actuala firma, cu un capital social de 12,3 miliarde de lei, are 100 de salariati, datorii de 10 miliarde lei si pierderi de 4 miliarde lei. Actionar principal este TGH Investments cu 51,2%, APAPS cu 39,8% si peste 8% micii actionari. (Ana PRODAN)