Visul unui batrin paralizat este sa ajunga la biserica

"Soba din biserica a explodat prima data in 1996. Atunci am scapat ca prin minune, cu citeva zgirieturi. Explozia m-a izbit de Icoana Maicii Domnului, care cred ca m-a aparat", povesteste Costica Popescu. Atunci a crezut ca explozia a fost din cauza sobei. A chemat sobarul care a reparat-o si i-a spus ca nu vor mai fi probleme. "Cu toate acestea, flacara sobei se mai oprea din cind in cind. Am mai chemat o data sobarul care a ajuns la aceeasi concluzie", isi aminteste acesta. Un an de zile a pazit soba impreuna cu paracliserul. "Cum nu mai auzeam soba huruind, inchideam gazul. Uneori, flacara se stingea din cinci in cinci minute. In octombrie ’97, soba a explodat din nou. Paracliserul a scapat cu bine, dar eu m-am nenorocit", spune Costica Popescu, caruia in urma accidentului i-a paralizat o jumatate din corp. Merge cu un cadru de plastic si se poate deplasa doar citiva metri in casa. Nu mai scrie si vorbeste foarte greu. Medicamentele pentru ameliorarea starii lui spune ca il costa 10 milioane pe luna. "Am o pensie de doua milioane din care traim trei persoane: eu, nevasta si soacra. Intii platim intretinerea, apoi luam cite ceva de mincare si nu mai ramin bani de medicamente. Cu ce sa ma ingrijesc ca sa nu paralizez de tot?", se intreaba Costica Popescu. Uneori, are momente cind crede ca este si vina lui ca a ajuns in aceasta situatie. "E si vina mea ca nu i-am anuntat si pe cei de la gaze sa verifice soba. Dar, nu m-am gindit niciodata ca ar fi defecta instalatia, deoarece abia fusese montata", mai spune Costica Popescu. Acum, tot ce isi doreste este sa-si poata cumpara medicamente ca sa i se amelioreze boala. "Sa mai pot merge macar o data la biserica. E tot ce-mi doresc. Nici la inmormintarea fratelui meu nu am fost. N-am avut bani pentru masina pina la Husi. Dar ce e dat de la Dumnezeu trebuie rabdat! Insa, mi-e din ce in ce mai greu sa stau inchis in casa, departe de biserica. Macar la batrinete sa fi avut si eu parte de ce mi-am dorit in viata", a incheiat Costica Popescu cu lacrimi in ochi. (Simona RELEA)