Ieseni cu inimi din teflon

Mult timp s-au folosit valve prelevate de la porci mistreti. Posesorii implanturilor pot auzi inima tacanind in piept. Zgomotul, pentru unii pacienti de nesuportat, este al valvelor mecanice. Cum este sa porti astfel de mecanisme si sa le auzi tot timpul? Cum se simt astfel de bolnavi, dintre care unii chiar fac sport, care au scapat de teama unui deces subit? 

Exista oameni care isi aud inima batind fara a folosi stetoscopul. Sint oameni normali. Inima lor a avut insa nevoie de "reparatii" la un moment dat, iar medicii specialisti le-au implantat proteze artificiale. Cind valvele mecanice se inchid si se deschid la trecerea singelui, se aude un ticait ritmic, asemenea unui ceas.

La Institutul de Cardiologie din Iasi, protezele mecanice sint folosite din anul 2000, aproximativ 200-300 de persoane primind anual astfel de dispozitive. "Din anul 2.000 pina acum sint aproximativ 5.000 de astfel de operatii facute aici", a spus prof.dr. Grigore Tinica, medic chirurg la Institutul de Cardiologie din Iasi. Este vorba de circa 2.000 de implanturi de valve ale inimii, restul fiind implanturi ale vaselor din zona inimii.

Si-a descoperit boala de inima dupa analizele din programul national

Constantin Steluta a suferit o astfel de interventie chirurgicala cardiaca in urma cu aproximativ doua saptamini si, din acest motiv, inca nu isi aude "ceasul mecanic" din piept. Dr. Grigore Tinica nu exclude insa posibilitatea ca valva sa isi faca simtit mai tirziu "ticaitul".

Constantin Steluta, la cei 58 de ani pe care ii are, nu stie sa mai fi avut vreodata nevoie de medici, insa a trebuit sa-si faca analizele in cadrul Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei la sfirsitul anului trecut. Singurul simptom pe care il resimtea era oboseala. La indicatia medicului de familie pacientul s-a prezentat pentru investigatii de specialitate la un medic cardiolog. Aici i s-a pus diagnosticul de stenoza aortica (n.r., ingustare).

Dupa mai multe analize medicale, barbatului i s-a recomandat o interventie chirurgicala. A inceput cautarea unui medic care sa poata sa efectueze aceasta operatie. Constantin Steluta, de loc din Roman, a ajuns astfel in Iasi, la Institutul de Boli Cardiovasculare, la sfirsitul lunii martie. A fost operat pe 1 aprilie. Interventia a fost reusita, iar dupa patru zile barbatul se putea plimba pe holurile spitalului.

"Toate analizele de dupa operatie au iesit foarte bune si eu ma simt excelent, nici nu-mi vine sa cred ca mi-am revenit atit de repede. Deocamdata nu-mi aud proteza, dar voi vedea mai incolo cum va fi", a declarat barbatul.

De altfel, pacientul a ajuns la Iasi sa se opereze dupa ce a cautat pe internet medici care sa fie pregatiti pentru o astfel de interventie. "Am descoperit ca am vecini care s-au operat tot aici si se simt foarte bine. Sper sa nu am probleme nici de acum incolo", spune optimist Constantin Steluta.

Medicii le recomanda pacientilor sa adoarma cu radioul deschis

Constantin Steluta este doar unul dintre cei aproximativ 200 de pacienti care primesc anual o proteza mecanica la Institutul de Boli Cardiovasculare.

Conform medicilor, protezele se adapteaza in general organismului uman si nu provoaca efecte secundare. Singurul inconvenient este "ticaitul" ca de ceas pe care cei mai multi pacienti il aud. "De obicei, le recomandam pacientilor ca macar o perioada de timp sa adoarma seara cu aparatul de radio deschis. Pe unii ii deranjeaza sunetul «ceasului intern», si astfel s-ar putea obisnui mai repede. De altfel, cind imi intra in cabinet un pacient, imi dau seama inca de cind se afla la usa daca are sau nu proteza mecanica", a declarat prof.dr. Grigore Tinica, managerul institutului.

Nu oricine poate primi o proteza mecanica

La Iasi, prima operatie pe cord deschis efectuata cu proteza mecanica a fost pe 8 mai 2000, iar pacienta care a primit proteza in pozitie mitrala (practic i-a fost inlocuita valva dintre atriul sting si ventriculul sting) se simte bine si acum, din spusele medicilor care au tratat-o. De altfel, anul primei implantari a unei proteze mecanice este si anul in care au inceput la Iasi interventiile chirurgicale pe cord deschis. "In principiu se implanteaza 2-300 de proteze valvulare pe an la noi, iar daca le adaugam si pe cele vasculare, numarul creste considerabil", a mai spus prof. dr. Tinica.

Insa nu toata lumea poate primi o proteza mecanica. Persoanele foarte tinere sau foarte batrine, pacientii peste 65 de ani care au leziuni ale valvelor inimii sint beneficiari de proteze biologice, porcine sau bovine. Medicii explica acest lucru prin faptul ca la protezele mecanice trebuie un tratament anticoagulare foarte riguros, foarte bine controlat si de lunga durata. Pacientii trebuie sa fie foarte disciplinati si sa vina periodic la control la medic.

De protezele mecanice, care sint valabile toata viata, beneficiaza persoanele aflate la virsta activa, 30-60 de ani. "Protezele valvulare sint pentru pacientii care au o boala mitrala reumatismala (probleme cu valva care face legatura dintre atriul sting si ventriculul sting), insuficienta sau stenoza (n.r. – ingustarea vaselor de singe sau a camerelor inimii) mitrala sau reumatismala, insuficienta aortica sau cei cu patologie a valvei tricuspide, adica a acelei valve care face legatura dintre atriul drept si ventriculul drept. Mai sint cei cu afectiuni valvulare congenitale, din nastere", a precizat prof.dr. Tinica.

Protezele vasculare, cele care inlocuiesc vasele de singe, arterele in principal, sint realizate din teflon, terom, fibre impletite sau tesute care au printre calitati permeabilitatea. "De peste 70 de ani se folosesc protezele vasculare, iar primul doctor care a facut asa ceva si-a salvat un pacient cu ruptura de anevrism cu o proteza realizata dintr-o camasa de nailon", a spus prof.dr. Tinica.

Pacientii auzeau un galop in corp si adormeau greu

Medicii recunosc totusi ca, in ciuda faptului ca efectele secundare sint extrem de rare, unii pacienti isi schimba comportamentul dupa operatie. Acest lucru era valabil mai ales in cazul pacientilor cu proteze cu bila sau al celor cu proteze monodisc, care erau mult mai zgomotoase. La fiecare contractie cardiaca se auzea un zgomot ca un ticait de ceas, cu care unii pacienti se obisnuiau foarte greu. Astfel adormeau mult mai greu, aveau un somn agitat si erau mai obositi pina se obisnuiau cu propriul "ceas biologic". Valvele actuale, chiar si cele metalice, sint mai silentioase pentru ca au doua discuri si lovitura in diastola sau in sistola se face mai blind, pe cind valva cu bila se auzea ca un galop.

Efectele secundare sint foarte rare si apar doar in cazul in care pacientul implantat nu-si ia corespunzator tratamentul, care de altfel dureaza toata viata. Astfel, poate aparea tromboza (n.r., astuparea unui vas cu un cheag de singe) sau aglutinarea singelui in acea zona (n.r., lipire). Pacientii cu proteze mecanice trebuie sa faca tratament toata viata si sa respecte un regim de viata sanatos. Initial trebuie sa vina la doua saptamini si la o luna de la operatie pentru teste de coagulare, apoi la trei-sase luni si de doua ori pe an.

De asemenea, toti acesti pacienti trebuie sa se fereasca de orice infectie si sa evite salturile excesive de temperatura. "Cei care au parte de temperaturi constante, care si-au facut protezarea din timp si nu au leziuni structurale ale inimii duc o viata perfect normala, cu o jumatate de pastila pe zi si fara restrictii alimentare. Multi dintre pacientii mei fac sport, tenis sau fotbal, nu de performanta, insa este totusi un efort sustinut si bine dozat. Dumnezeu a creat perfectiunea, iar noi incercam sa pastram asta sau sa imitam", a incheiat prof.dr. Tinica.

Mult timp, s-au folosit valve de porc mistret

In chirurgia cardiovasculara, pentru implantul diverselor tipuri de proteze se folosesc multe materiale care nu apartin pacientului. Astfel, exista homogrefele (luate de la alti donatori), alogrefele (luate de la animale) si materiale sintetice, atit provenite din diferite structuri metalice, cit si plastice (dexon, maxon, terom).

In cazul vaselor mari de singe se pun proteze sintetice din diferite materiale plastice care sint, conform medicilor, extrem de rezistente si "indiferente" pentru organismul uman, adica nu provoaca efecte secundare. "Protezele se integreaza perfect si pe partea lor interioara fac o asa-zisa «neointima», care dupa sase luni capata forma peretelui interior al vasului respectiv. Oricum, din constructie sint in asa fel incit sa nu fie respinse de organism", a adaugat prof.dr. Tinica.

O lunga perioada de timp, in Romania, ca proteze inlocuitoare ale celor naturale s-au folosit valvele biologice de porc mistret, care au fost patentate de catre profesorul roman Ioan Pop de Popa. A fost ales porcul mistret pentru ca are aproximativ aceeasi greutate ca omul, parcurge distante mari in cautare de hrana, este "sportiv", deci are valvele durabile. Aceasta tehnologie a fost folosita pina in 1989, pe vremea cind nu se puteau face importuri de materialele necesare.

Prima proteza mecanica a fost conceputa la inceputul anilor ’60, proteza Hufnagel, si era reprezentata printr-un cilindru de plastic in care era o bila ce se misca in sus si in jos in sistola si in diastola. Cilindrul se insera in aorta descendenta toracica la pacientii cu insuficienta aortica. Aceasta proteza a fost folosita initial in SUA. A aparut apoi proteza Star Edwards, tot cu bila, asezata intr-un fel de cusca metalica ce avea trei pivoti ce tineau aceasta bila care era din silastic ( n.r. – cauciuc siliconic), acoperita cu un material special, ca sa nu se trombozeze.

Ulterior au aparut protezele monodisc mecanice, care se inchideau si se deschideau in functie de pozitia lor, la nivelul aortei sau al inimii. In 1977 a aparut pe piata proteza Saint Jude, pe baza careia s-au facut cele actuale, cu doua discuri, care se deschid si se inchid pe rind in sistola si diastola (intrarea singelui in inima si iesirea lui catre vasele de singe).