Infiata de sabaoneni

"Mosafiri de la Bucuresti"
Acesta e primul lucru pe care il aflam, la Sabaoani, de la mos Pavel, simbata dupa-amiaza. Este imbracat in costum national, cum rareori se mai intimpla la sarbatori. La fel sint imbracati mai toti satenii. Costumele traditionale moldovenesti, facute de femeile din sat, imbraca toata suflarea satului. Curatenia domneste peste tot, iar lumea impodobeste gardurile cu frumoase covoare, lucrate in razboaiele din casa.
E agitatie mare in fata Primariei. Mos Pavel stie doar ca vin "mosafiri de la Bucuresti" si ca orice oaspete care vine in Sabaoani trebuie intimpinat cum se cuvine – cu bucurie si ospitalitate. "Inalti oaspeti", mai spune mosul, cu privirea atintita spre soseaua care trece prin fata Primariei, unde, dintr-un camion mare, albastru, cu gratii, ies puzderie de politisti ori jandarmi, care se fac un cordon viu, de aproape 150 de metri, de o parte si de alta a soselei.
De la Budapesta la Consiliul Europei
Ceea ce nu stie mos Pavel este ca simbata, la Sabaoani, inaltii oaspeti nu vin de la Bucuresti, ci tocmai de la Consiliul Europei.
Mos Pavel nu sie nici ca oaspetii au participat, vineri, la Iasi, la un seminar international, pe tema "Originea, limba si cultura ceangailor", in care s-a incercat sa se inlature, macar in parte, controversele legate de prezenta pe teritoriul tarii noastre a comunitatii ceangaior. Minoritatea ceangailor a ajuns in atentia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, precum si a Consiliului de Ministri al Consiliului Europei, in urma raportului realizat, cu circa trei ani in urma, de raportoarea finlandeza Tytti Isohookana Asunmaa, membra a Comisiei pentru Cultura, Stiinta si Educatie din cadrul Consiliului Europei, raportor asupra minoritatii ceangailor din Romania – participanta la seminarul de la Iasi – care facea apel la conservarea culturii si la atribuirea drepturilor cuvenite acestui segment de populatie. Ea a precizat ca si-a bazat studiile pe cercetari proprii si pe lucrari pe aceeasi tema, de la inceputul secolului, care atestau continuitatea ceangailor in spatiul uralic. Aceasta chestiune a provocat dispute asupra apartenentei la o etnie sau alta a acestei populatii (localizata in Moldova, cu precadere in judetul Bacau), cu atit mai mult cu cit s-a pus deseori pe picior de egalitate termenul de ceangau cu cel al credinciosilor romano-catolici din zona.
Sabaoanii in ochii Consiliului Europei
"Locuitorii din Sabaoani sint fericiti sa aiba astazi in mijlocul lor o delegatie a Consiliului Europei, formata din parlametari europeni, care vor sa ne cunoasca la noi acasa. Toti consatenii mei sint si s-au declarat romani la recensamint. Nu stiu daca se face o confuzie intre cei de religie romano-catolica si cei care sint numiti ceangai. Pot sa va spun doar ca ei nu vor sa isi spuna cengai. Ei sint romani si refuza apelativul de ceangau. Dupa recensamint, a reiesit ca toata populatia din comuna Sabaoani este de religie catolica si absolut nimeni nu s-a declarat ceangau", ne spune primarita comunei Sabaoani, Valeria Dascalu.
Un eveniment de proportii, daca judecam dupa ropotele de aplauze pe care le provoaca venirea in mijlocul satenilor a Monseniorului Petru Gherghel, Episcop de Iasi. Toti il saluta si se bucura sa il aiba alaturi de ei, semn a marii pretuiri fata Dumnezeu si fata de Biserica, mult mai mult decit fata de o autoritate publica trecatoare, apartenenta unui partid sau altuia: sosirea, ceva mai devreme, a prefectului de Neamt, Vasile Pruteanu, a trecut aproape neobservata pentru satenii din Sabaoani.
Sabaoani – cea mai veche asezare catolica din Moldova
Liniste si din nou ropot de aplauze. Au sosit oaspetii. Dintr-un sir lung de masini, flancate de jandarmi, coboara intii finlandeza Tytti Isohookana Asunmaa. Flori si stringeri calduroase de mina pentru toti membrii delegatiei – parlamentari europeni si romani, academicieni, reprezentanti ai UDMR, ai ministerului Culturii, precum si ai asociatiilor ceangaesti din Moldova. Raportoarea Asunmaa este intimpinata de primarul Valeria Dascalu si de prefectul Vasile Pruteanu. Satenii ii ofera, in semn de bun venit, piine si sare.
"Va aflati in cea mai mare si mai veche asezare rurala catolica din Moldova. Cu mindrie afirm ca Sabaoani e satul in care am invatat dulcele grai romanesc si in care am crescut. Sint mindra sa afirm ca in sat sint numeroase familii cu multi copii, si ca acestia sint crescuti in credinta, harnicie si dragoste de tara in care s-au nascut. Cu totii sintem mindri ca sintem romani", a declarat primarita Valeria Dascalu. "Sint convins ca atita timp cit veti sta in comuna Sabaoani va veti da seama ca este o comuna locuita de romani, care sint mindri de acest lucru si ca tot ceea ce fac este pentru prosperitatea comunei si a Romaniei", a completat prefectul Vasile Puteanu.
Dupa alocutiunile de bun venit, delegatia merge la biserica. Coloana care se formeaza, in drumul spre biserica, in frunte cu raportorarea finlandeza Asunmaa, i-ar face invidiosi pe locuitorii oricarui oras american, la o parada de 4 Iulie. De la copii pina la virstnici, toti se bucura de prezenta oaspetior europeni la ei in sat. Inconjurati de marea de oameni, invitatii intra in biserica si inchina o scurta rugaciune lui Dumnezeu.
"Trebuie sa mentineti aceasta bogatie culturala"
Episcopul Petru Gherghel ii pofteste pe cei prezenti in capela din apropierea bisericii. Intr-o atmosfera sufocanta, sabaonenii spun poezii, cinta si danseaza, asa cum stiu ei din strabuni, pentru a arata si intari ceea ce sta scris la intrarea in capela: "Noi sintem romani".
Emotia se citeste pe fata inaltului invitat, raportoarea Asunmaa, care lacrimeaza cind este pusa fata in fata cu unul din vlastarele Sabaoanilor, un boboc de fetita de nici patru anisori. Iar, cind sala vuieste de voiosia de pe scena, raportoarea Asunmaa nu mai rezista si intra in hora alaturi de tinerii si batrinii satului, de primarita Valeria Dascalu si de prefectul Pruteanu.
"Avem posibilitatea sa promovam valorile europene. Astazi am inteles ce inseamna Biserica in Sabaoani. Asta se poate spune si despre alte comunitati. Desi nu va inteleg limba, v-am inteles muzica si dansul. Trebuie sa mentineti aceasta bogatie culturala", a spus la incheiere prezentei sale in Sabaoani, finlandeza Tytti Isohookana Asunmaa, felicitindu-i in acelasi timp, pe locuitorii comunei pentru alegerea drept lider a unei femei, in persoana Valeriei Dascalu, accentuind, prin aceasta, promovarea rolului femeii in societate.
Membra Comisiei Europene nu putea parasi comuna Sabaoani fara a primi un cadou simbolic din partea localnicilor. "Ii daruim doamnei un costum popular romanesc, nu ceangaiesc", spune localnica desemnata sa ii ofere pretiosul cadou.
Istoricii refuza disputele politice
Unul din istoricii prezenti la simpozion ne-a oferit o concluzie, care, poate, se va regasi si in cele ce le va relata raportoarea Asunmaa parlamentarilor europeni.
Istoricul ne explica, pe rind, cum stabilirea populatiei catolice pe teritoriul Moldovei a urmat mai multe etape, incepind din sec al XIII-lea si pina in secolul XX. Motivele pentru care aceasta populatie a venit din Transilvania in Moldova au fost de natura economica, sociala si politica. Ei au avut dintodeauna un grai romaneasc transilvanean, iar graiul unguresc-ceangau pe care l-au vorbit, apoi, se datoreaza secuizarii din sud-estul Transilvaniei. Cei care vorbesc acest grai au venit de acolo, unde au convietuit cu secuii si, incetul cu incetul, au fost secuizati, primind din partea secuilor acest grai. L-au vorbit, ulterior, si la venirea in Moldova. Interesant este, pentru a demonstra originea romaneasca a celor ce vorbesc acest grai unguresc-ceangau este faptul ca in acest grai exista multe particularitati lingvistice din graiul romanesc transilvanean. "Un senator UDMR a spus mai devreme ca cei de aici ar fi maghiari si ca ar fi fost treptat asimilati de romani. El are interesele domniei sale si sursele domniei sale. Nu vreau sa comentez aceasta afirmatie. Eu pot sa am un punct de vedere ca istoric care vine din sinul acestei comunitati si incearca sa caute originile comunitatii din care face parte, cunoscind atit opiniile unguresti, cit si opiniile romanesti, lasind la o parte disputele politice". (Catalin BARGAOANU)