Sponsorizari la limita legii sau falsuri grosolane la Institutul Inimii?

A trecut aproape o saptamina de la perchezitiile din Institutul de Boli Cardiovasculare, iar procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) nu au facut publice argumentele care ar sta la baza invinuirilor  aduse sefilor unitatii. Pina acum, acuzatiile aduse lui Grigore  Tinica si colegilor sai sint invaluite mai mult in speculatii. Se vorbeste de infractiunea de luare de mita, de care sint invinuiti toti sefii de la IBCV, si se face referire la aproape 3.000 de contracte de sponsorizare care au fost facute cu unitatea in  perioada 2007-2012. Surse din cadrul anchetatorilor sustin ca actul medical ar fi fost conditionat in aceasta perioada de acordarea acestor sponsorizari, a caror valoare totala se ridica la aproximativ doua milioane de euro. Procurorii ar avea informat ii ca in sponsorizarile incheiate in perioada amintita de diferite persoane cu institutul iesean s-ar fi facut de fapt doar pe hirtie, si ca sumele erau acordate drept spaga pentru furnizarea serviciilor medicale. Managerul Grigore Tinica s-ar afla in capul listei invinuitilor de luare de mita, intrucit toate acele contracte s-au facut pe semnatura sa. Oficial, argumentele care stau la baza invinuirilor nu au fost prezentate nici macar celor vizati, spun aparatorii sefilor de la „Cardio". „Noua ni s-a adus la cunostinta invinuirile care ne-au fost prezentate la modul general. Nu stim cu exactitate ce sta la baza acestora", a spus Ionel Nechita, avocatul lui Grigore Tinica. La rindul sau, Sandra  Gradinaru, aparatorul directorului medical Eduard Dabija,  spune ca urmeaza ca procurorii sa-si argumenteze acuzatiile. „Nu am  putut sa vedem  premisele care stau la baza invinuirii de luare de mita. Urmeaza sa aflam acest lucru in perioada urmatoare", ne-a spus Sandra Gradinaru.

Sponsorizarea, raspindita in tot sistemul sanitar iesean

Cum operatul peste rind conditionat de semnarea unui contract de sponsorizare, care ajungea la citeva mii de lei fiecare, este o practica in mai multe spitale din Iasi, apar aici doua intrebari esentiale. Sint acuzati sefii de la „Cardio" se faptul ca au pus pacientii sa semneze astfel de contracte de sponsorizare, cu Institutul, care ar fi, asadar, considerate ilegale de procurorii DNA? Sau, pentru ca s-a  vorbit si despre „fals" si „uz de fals", ar fi vorba de faptul ca acuzatii falsificau unele din aceste contracte pentru a-si putea insusi banii in interes personal, nu in interesul spitalului? O enigma din cauza careia, foarte probabil, au emotii in aceste zile mai multi directori de spitale din Iasi. „Ziarul de Iasi" a prezentat in urma cu aproximativ un an modul in care persoanele cu diverse afectiuni se puteau interna in spitalele iesene. In momentul respectiv, cele mai multe dintre unitatile medicale stabilisera taxe noi sau le majorasera pe cele vechi, din dorinta de a face rost de fonduri intr-o perioada in care managerii abia aveau bani sa plateasca salariile personalului. Daca in unele spitale au fost majorate taxele pentru diverse analize sau investigatii, la altele pacientii faceau donatii, direct sau prin contracte de sponsorizare, ca sa poata fi operati.

Donatie, apoi operatie

Cea mai grava situatie in acel  moment era chiar la Institutul de Boli Cardiovasculare, unde pacientii „donau" sute sau chiar mii de lei pentru a putea fi operati. „Mi s-a zis   ca am o vena infundata si m-au programat la operatie azi. La internare mi-au zis ca trebuie sa platesc 600 de lei pentru operatie. Mi-au dat si  chitanta, pe care scrie ca am dat banii in cadrul unui contract de sponsorizare. Ce era sa fac? Trebuie sa ma opereze, asa ca am fost nevoit sa platesc. Nu inteleg de ce am mai platit asigurari sociale 41 de ani daca acum cind am nevoie de medic tot trebuie sa dau bani", povestea atunci unul din pacientii internati. Practica „donatiei" a fost recunoscuta atunci de conducerea spitalului, care a spus insa ca este o forma perfect legala de a stringe fonduri. „Noi nu mai avem fonduri din contractul cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS – n.r.), insa pacientii continua sa vina. Avind in vedere faptul ca, practic, pacientii solicita un serviciu medical care nu este contractat cu CJAS, e normal sa-l plateasca. Cine nu vrea sa plateasca acest serviciu medical poate sa se programeze pentru o perioada in care vom avea din nou contract cu CJAS", declara in acel moment prof.dr. Grigore Tinica, managerul institutului. Practic, pacientii care vroiau sa fie operati faceau o donatie catre spital, cuantumul acesteia fiind diferit in functie de ce fel de interventie chirurgicala avea nevoie. Astfel, „donatiile" pacientilor plecau de la 600 de lei si puteau sa ajunga pina la 2.000 de lei, si chiar mai mult, daca era vorba de o operatie pe cord deschis. Unde ajungeau in final acesti bani? Probabil ca DNA va oferi in curind un raspuns detaliat.

Alte forme de sponsorizari

Diverse tipuri de taxe se practicau de altfel in mai toate spitalele din Iasi. La Spitalul „Sf. Spiridon", taxa pentru foaia de internare crescuse de la 5 lei la 15 lei, iar pentru cei care se prezentau in Unitatea de Primire Urgente fara a fi cu adevarat o urgenta medicala consultatia la un medic primar era taxata cu 30 de lei, la un medic specialist cu 20 de lei, iar o electrocardiograma era 10 lei.

La Spitalul de Neurochirurgie, o consultatie la un medic specialist era 50 de lei, iar daca pacientul vroia sa fie vazut de un medic primar scotea din buzunar 75 de lei. Pentru atentia unui profesor universitar, pacientul recompensa spitalul cu 100 de lei. Aceeasi suma se platea si pentru imbalsamarea unui  pacient decedat. Nici femeile care se internau in Maternitatea „Cuza Voda" nu erau scutite de taxe. O internare continua se facea numai dupa o „donatie" de 100 de lei, iar internarea de zi era 50 de lei, taxele fiind valabile pentru orice pacienta, indiferent daca avea sau nu bilet de trimitere de la medicul de familie.