Aplicarea Legii "Lupu" – un cosmar

Legea de retrocedare a terenurilor, asteptata cu sufletul la gura de taranul roman, va da multe batai de cap autoritatilor care sint obligate sa o aplice, dar si persoanelor care se considera indreptatite sa primeasca aceste terenuri. Regulamentul de aplicare a legii a fost elaborat la timp si cuprinde precizari menite sa dea raspuns intregului sir de probleme legate de retrocedarea terenurilor. Cu toate acestea, spun specialistii, conflictele nu vor intirzia sa apara. Este greu de crezut ca o lege de o asemenea importanta, pentru a carei elaborare au fost necesari citiva ani buni, va putea fi pusa in aplicare in citeva luni asa cum se doreste. Daca tinem cont numai de faptul ca pentru aplicarea Legii 18 au fost necesari 10 ani, iar procesul nu este nici pe departe finalizat, se poate spune ca beneficiarii legii "Lupu" mai au de asteptat mult si bine.
Vor fi restituite suprafete de teren arabil in limita a 50 de hectare si terenuri cu paduri pina la 10 hectare
La ora actuala, in judetul Vaslui, inminarea titlurilor de proprietate in baza Legii 18 este realizata in proportie de doar 70%, iar in comune precum Pungesti, Suletea, Dragomiresti, problemele ridicate de eliberarea titlurilor de proprietate au un caracter deosebit. Multe persoane solicita modificarea titlurilor deja emise, deoarece nu au fost facute contestatiile la timp; se fac cereri de schimbare de terenuri sau apar sentinte definitive in procesele legate de pamintul atribuit.
Legea 1/2000 – cunoscuta sub denumirea legea "Lupu", dupa numele promotorului ei – stipuleaza ca vor fi restituite suprafete de teren arabil in limita a 50 de hectare si terenuri cu vegetatie forestiera pina la 10 hectare, iar retrocedarea se face pe vechile amplasamente. Daca suprafetele solicitate nu sint disponibile, restituirea se va face pe alte amplasamente. De aici pot aparea multe nemultumiri deoarece, in baza Legii 18, au fost emise titluri de proprietate pentru terenuri productive, iar pamintul ramas este mai putin valoros din punct de vedere agricol.
Legea "Lupu" este foarte transanta intr-o anumita privinta: pamintul care a fost dat cu titlu de proprietate in baza Legii 18 ramine al proprietarului, deci solicitantul de teren in baza Legii "Lupu" nu mai poate avea nici o pretentie asupra pamintului detinut efectiv inainte de deposedare, daca acest teren apartine altui proprietar. Persoanele aflate in cauza nu pot decit sa spere ca localitatea in care au avut pamint are acum la dispozitie suprafete destul de mari pentru a le satisface cererile, iar amplasarea si calitatea terenurilor sa fie convenabile.
Daca retrocedarea nu poate fi facuta in natura, Legea 1/2000 ofera dreptul la despagubire. Aici apare o noua problema care va crea multe conflicte si un sir interminabil de procese in instanta. Nici pina acum guvernul nu a emis o hotarire din care sa reiasa cine si cum va face evaluarea terenurilor pentru care trebuie acordate despagubiri, care este sursa financiara de plata si care este modalitatea de acordare a echivalentului banesc.
Mana cereasca pentru avocati
Inca o problema care se ridica in cazul aplicarii Legii "Lupu" este legata de actele doveditoare ale proprietatii, deoarece Regulamentul de aplicare a legii precizeaza ca reconstituirea dreptului de proprietate pentru fostii membri CAP se face luindu-se in considerare suprafata adusa in cooperativa asa cum rezulta din documente (acte de proprietate, carte funciara, cadastru, cereri de inscriere in CAP, registrul agricol). In lipsa acestora se iau in considerare orice alte probe inclusiv declaratii ale martorilor. Aceasta prevedere nu este agreata de autoritati, deoarece este arhicunoscut faptul ca la aplicarea Legii 18 s-a lasat cu lungi si costisitoare procese.
Costica Coatu, secretarul general al Prefecturii, ne-a declarat ca: "Mai ales probele cu martori sint un veritabil generator de procese. Proba cu martori trebuie sa fie administrata in Justitie sub prestare de juramint, si nu la Comisia judeteana sau cea locala. Chiar si asa, aceasta proba trebuie luata in considerare numai daca actele lipsesc cu desavirsire."
Coatu ne-a mai spus ca exista multe persoane in judet care solicita suprafete cu mult mai mari decit acelea care sint inscrise la registrul agricol sau in cererile de inscrise in CAP: "Ei spun ca nu au declarat tot pamintul de teama opresiunii, dar vreau sa va spun ca aceste persoane nu vor primi in vecii vecilor mai mult pamint, decit cel care este dovedit cu documente."
Punerea in aplicare a legii de retrocedare a terenurilor va duce fara indoiala la cresterea semnificativa a numarului de procese in instanta dindu-le astfel de lucru avocatilor. Precedentul a fost creat pe parcursul aplicarii Legii 18 cind, pentru un petec de pamint, fratii au ajuns sa se omoare intre ei iar parintii sa-si renege copiii. Exista inca multe procese pe rol in ceea ce priveste apararea proprietatii. Unele dintre ele au devenit cauze penale pentru ca s-au reclamat tulburari de posesie, loviri, amenintari etc.
Daca se are in vedere numai un singur articol al Legii 1/2000, cel care face referire la suprafetele retrocedate pe care sint amplasate lucrari de hidroamelioratii, deja se intrevede un noian de probleme. Actul normativ prevede ca cel care primeste un astfel de teren este obligat sa asigure accesul si folosinta comuna a instalatiilor pentru toti proprietarii din jur deserviti de acestea. Intretinerea si reparatia lucrarilor si instalatiilor revine tuturor utilizatorilor "in toate cazurile in care producerea daunelor nu poate fi individualizata".
Este greu de presupus ca folosirea comuna a unei astfel de utilitati este posibila fara conflicte, in conditiile in care taranii au ajuns sa se certe si pentru o fintina amplasata pe ulita satului.
In judetul nostru, probleme de acest gen sint cu duiumul. Costica Coatu ne-a dat doar citeva exemple de localitati in care exista probleme majore de punere in posesie din cauza lucrarilor hidrotehnice existente. "Probleme exista si vor exista in judetul nostru, in legatura cu terenurile preluate de institutiile de profil (RAIF, Apele Romane) in vederea executarii de imbunatatiri funciare sau amenajarea de lacuri. Pot sa va dau citeva exemple: Tacuta, Solesti, Codaesti, Cuibul Vulturilor, Ripa Albastra, Cirja." Daca in apa nu se pot baga sa-si delimiteze suprafetele, oamenii s-au apucat sa-si marcheze paminturile pe care au fost executate lucrari de imbunatatiri funciare.
"La Bunesti Averesti, Zorleni, Codaesti, oamenii au intrat in plantatiile de salcim aflate in administrarea Directiei Silvice, au marcat terenul si se considera proprietari", ne-a mai declarat Coatu.
Vasluiul nu are destul pamint pentru Legea "Lupu"
Pina la aceasta data, Comisia Judeteana de aplicare a Legii Fondului funciar a validat peste 95% dintre anexele facute la Legea 1/2000 – "Legea Lupu" privind retrocedarea terenurilor agricole. In proportie de 50% au fost validate si anexele care faceau referire la retrocedarea suprafetelor de teren cu vegetatie forestiera, ritmul mai scazut, in acest caz, fiind impus de reprezentantii Directiei Silvice Bacau in Comisia Judeteana, care au aprobat cererile facute numai in baza unor documente certe privind proprietatile detinute, existenta amplasamentului si continuitatea proprietatii.
In baza prevederilor Legii 1/2000, au fost solicitate 51.066 ha de teren agricol si alte 5890 ha de teren cu vegetatie forestiera. Dintre cererile facute au fost validate pentru retrocedare 34.153 ha – teren agricol si doar 1430 ha – teren forestier. Cu toate acestea, suprafetele disponibile sint cu mult mai mici; doar 9269 ha teren agricol – mai putin de o treime din necesar, in timp ce suprafetele de teren forestier, care ar trebui sa se regaseasca in rezerva Primariilor, sint aproape inexistente. Vor fi acordate, de asemenea, despagubiri pentru 11.363 ha teren agricol. Cei mai mari solicitanti de terenuri sint: Institutul Agronomic din Iasi (800 de hectare, Academia Romana (900 de hectare) si Mitropolia Moldovei si Bucovinei (2.000 de hectare). "Cei mai multi dintre solicitanti au acte doveditoare, dar rezervele primariilor sint nesatisfacatoare. Nu avem destul pamint pentru a solutiona toate cererile", a mai declarat Coatu.
La ultimele instruiri, la care au participat toti primarii si secretarii de Consilii Locale din judet, s-a insistat in mod deosebit pe trecerea la aplicare a legii – stabilirea amplasamentelor, delimitarea perimetrelor etc. – si efectiv la punerea in posesie, astfel incit actiunea sa fie finalizata pina pe 12 ianuarie 2001. (Marius HERMENIUC, Ana JITARITA)