Negresti – comuna cu grad de oras

Recent, va prezentam care sint avantajele si facilitatile pe care ar urma sa le aiba agentii economici si populatia din zonele declarate, conform Ordonantei de urgenta 24/1998, "zone defavorizate". Avantaje si facilitati care pentru judetul Vaslui ar insemna un colac de salvare pentru evitarea saraciei.
Sperind ca ordonanta nu este o noua cacialma a Guvernului, vom incerca sa va tinem la curent cu mersul lucrurilor in aceasta directie. Desi toate calculele arata ca intreg judetul Vaslui poate fi declarat "zona defavorizata" – conform unui studiu al Bancii Mondiale, 80% din comunele judetului sint sarace – incepind de astazi va vom prezenta pe "cei mai saraci dintre saraci".
In fruntea topului celor mai sarace zone din judet se afla orasul Negresti si imprejurimile sale. Negrestiul, comuna cu grad de oras, cum ii spune Ion Diaconu, primarul localitatii, a fost declarat oras in 1968. Odata cu acest lucru au inceput sa se construiasca o serie de fabrici care sa arate ca intr-adevar Negrestiul merita titlul de oras. Ca urmare, au fost atrasi in zona un numar destul de mare de oameni. Rind pe rind, au fost construite Filatura de bumbac, Vigonia, Fabrica de utilaje de constructii (FUC), Fabrica de mobila. Datorita amplorii pe care a luat-o constructia de locuinte s-au infiintat multe santiere de constructii. Fiind un oras agroindustrial, sectiile pentru mecanizarea agriculturii aveau si ele un numar mare de angajati.
Somajul afecteaza 50% din poplatie
Dupa evenimentele din 1989, din cauza gravei crize economice in care a intrat Romania, saracia si somajul au pus stapinire pe oras. Din datele obtinute de la Oficiul Fortelor de Munca si Somaj (OFMS) Vaslui rezulta ca, pe 31 august 1998, la Negresti existau 3.227 de someri in plata. Daca raportam aceasta cifra la populatia orasului, care este de 10.000 de locuitori, dar mai ales la populatia activa, care este in numar de 6.500, rezulta ca somajul afecteaza aproximativ 50% din populatie, fara a-i mai pune la socoteala pe cei iesiti din plata. Zona Negresti indeplineste astfel, cu prisosinta, doua dintre conditiile Ordonantei 24: rata somajului depaseste cu 25% rata somajului la nivel national (care in prezent este 8,9%) si in urma lichidarii, restructurarii sau privatizarii mai multor agenti economici, apar concedieri colective care afecteaza mai mult de 25% din numarul angajatilor care au domiciliul stabil in zona respectiva.
"Acesti someri provin in marea lor majoritate de la unitatile economice de stat. In afara de ei, mai sint multi care nu au nici o sursa de venit decit putina agoniseala pe care o string de pe terenurile agricole. Pot spune cu certitudine ca peste 50% din populatia orasului si a celor sase sate componente: Glodeni, Parpanita, Cazanesti, Valea Mare, Poiana si Cioatele, traiesc la limita de subzistenta. In disperarea lor, oamenii cauta de munca in alte zone si chiar in alte tari (in Turcia-n.r.)", ne-a declarat Ion Diaconu.
"Din 1990 nu mai avem apa calda"
Efectele crizei economice s-au simtit imediat dupa 1990. Din cauza saraciei care incepuse sa se instaleze, oamenii au inceput sa renunte la o serie de facilitati pe care ti le ofera locuirea intr-un oras.
"In 1990, in oras a fost intrerupta furnizarea apei calde. Unii mai au boilere insa marea majoritate isi incalzesc apa la aragaz pentru a se spala. In iarna lui 1996, s-a oprit si furnizarea agentului termic catre populatie. Populatia orasului datoreaza fostei regii peste 95 milioane de lei. Acum ei se incalzesc cum pot si cu ce pot. Ce-i grav, este ca in urma cu citva timp ne-a fost oprita, din cauza datoriilor catre RENEL si apa rece. Acest lucru este de neconceput pentru o asezare urbana moderna. Am purtat discutii aprinse cu RENEL si pina la urma am obtinut o esalonare a datoriilor. Sper sa le putem onora pentru ca populatia sa aiba apa asigurata", a tinut sa ne spuna Ion Diaconu.
Privatizarea este ca si inexistenta
Orasul Negresti are in prezent aproape 90 de agenti economici. Majoritatea lucreaza in pierdere iar multi dintre ei nu desfasoara activitati. Mult discutata restructurare a intreprinderilor a insemnat la Negresti doar disponibilizari de personal si rareori reluarea productiei de pe planuri superioare, profitabile. Afectate de aceste programe de restructurari au fost toate societatile comerciale din oras, majoritatea diminuindu-si numarul salariatilor cu peste 50%.
"Singura societate care se pare ca a reusit cit de cit sa devina profitabila este SC Luceafarul SA, fosta fabrica de mobila", ne-a precizat primarul.
Asistenta medicala este si ea o problema
In Negresti, functioneaza un spital care are o capacitate de 165 de paturi. Personalul medical este format din 25 de medici (din care 13 rezidenti) si 63 de cadre medii. In afara de orasul Negresti, spitalului din Negresti ii mai sint arondate urmatoarele comune: Bacesti, Todiresti, Dumesti, Osesti, Vulturesti si Rebricea. In totalitate beneficiaza de asistenta medicala peste 32.000 de persoane. Din aceasta cauza, personalul medical nu poate sa faca fata tuturor solicitarilor. In plus, din cauza lipsei banilor, dotarea spitalului este la limita existentei.
"Spitalul nu este dotat cu ce trebuie. Doua cladiri sint avariate puternic. Incalzirea este la pamint. Din lipsa banilor nu putem da in folosinta o aripa a spitalului a carei constructie a inceput acum 12 ani", ne-a explicat in citeva cuvinte situatia grava a spitalului primarul Ion Diaconu.
Daca mai punem la socoteala si starea grava a infrastructurii din Negresti, realizam cit este ne necesar ca aceasta zona sa beneficieze de avantajele si facilitatile acordate unei "zone defavorizate".
Ion Diaconu ne-a asigurat ca atit cit depinde de el va face tot posibilul ca acest lucru sa se indeplineasca: "Pina la sfirsitul lui octombrie voi intocmi toata documentatia necesara. Apoi voi face permanent interventii, acolo unde va fi posibil. Locuitorii acestei zone merita si au neaparata nevoie de un astfel de ajutor". (Nicu VIRLAN)