Vrem apa calda, dle primar!

Iesenii au fost din nou mintiti de autoritati cu privire la situatia reala a CET. Sub masca unor revizii programate, s-a ascuns faptul ca unitatea nu avea combustibil cu care sa prepare apa calda necesara populatiei. Nici in cele doua saptamini in care s-au facut reviziile nu s-au facut multe eforturi din partea sefilor Primariei pentru a rezolva criza de la CET.

Primarul Gheorghe Nichita a catalogat situatia drept "catastrofala", iar vineri si-a cerut scuze celor 150.000 de ieseni care nu pot nici macar sa faca un dus in aceasta perioada. Mai grav este ca nici pentru viitor nu se intrevad solutii. Din cauza crizei, oamenii nu platesc serviciile catre CET, unitatea nu are bani sa achite furnizorii, iar Guvernul a anuntat masuri privind sistarea subventiilor.

Concret, nu se stie cind se va relua furnizarea apei calde, nici cit vor plati iesenii pentru acest serviciu si nici cum va fi asigurata incalzirea orasului in viitoarea iarna.

Gheorghe Nichita: "Nu e din vina mea, ci a Guvernului"

Daca iesenii s-ar putea spala cu povestile politicienilor despre CET, toata lumea ar fi mult mai fericita. Disputele pe marginea CET nu ajuta insa la nimic. Pe conductele de apa calda ale celor peste 57.000 de apartamente racordate inca la CET nu va curge nimic in urmatoarele zile, poate luni.

"Directorul Dorin Ivana a fost la Medias, dar nu a reusit sa incheie o esalonare a datoriilor avute catre Romgaz. O delegatie a Romgaz va veni marti la Iasi, sa discutam. Trebuie sa asteptam pina atunci. Avem probleme mari la CET. Imi cer scuze de la populatie, dar nu e din vina mea, ci a Guvernului. Este posibil orice in tara asta, chiar sa raminem si fara caldura la iarna. ANAF a executat acum CET de 2,6 milioane lei. Banii s-ar fi putut duce catre Romgaz, pentru plata facturilor, dar ei nu s-au gindit", a declarat ieri primarul Gheorghe Nichita.

CET are de platit catre Romgaz o rata imediata de 11 milioane de lei, din peste 30 milioane lei datorii totale. La alte centrale din tara, Guvernul a achitat in primavara datoriile la Romgaz, stirnind polemici pe seama alocarii pe criterii politice a banilor publici.

Situatia de la CET nu este noua. Unitatea inregistreaza pierderi de citiva ani, iar iarna trecuta abia a reusit sa furnizeze caldura iesenilor. Iarna viitoare se anunta mult mai grea. Autoritatile se multumesc sa ramina doar la stadiul de discutii in privinta CET. Nici o decizie importanta cu privire la aceasta unitate nu a fost dusa la capat, sau, daca a fost dusa, nu a avut efectele anuntate de edili.

Investitii enorme, in gol

Desi pentru redresarea CET s-au facut numeroase studii, ele nu au fost puse niciodata in practica. Inca din 2006 s-a propus retehnologizarea CET I, dar nici macar acum acest lucru nu a fost facut. Cu o investitie de aproximativ 20-25 milioane euro, specialistii dadeau ca sigura rentabilizarea societatii.

De atunci, Primaria a cheltuit un imprumut de 50 milioane de euro, dar nimic pentru CET. Catre termocentrala a fost directionat insa un alt imprumut, de 20 milioane euro, de la BERD. Investitiile in reabilitarea retelelor de agent termic si a punctelor termice nu par sa fi avut insa nici un efect. Pierderile CET cresc in continuare, iar costurile de productie sint enorme. Conform studiilor, nu acelasi lucru s-ar fi intimplat daca investitia viza o noua turbina pentru CET I.

Acum municipalitatea pregateste un nou imprumut de aproximativ 50 milioane euro, dar si aceasta suma ocoleste termocentrala, aflata in agonie. Chiar in aceasta perioada se demareaza la CET o alta investitie enorma, de aproximativ 70 milioane de euro. Banii vor viza insa lucrari la instalatii care vizeaza mediul, nu unitatea de productie.

"Pentru CET mergem pe varianta de parteneriat public-privat. Asteptam un punct de vedere de la Ministerul Mediului, de la Comisia Europeana. Avem proiectul european si vrem sa vedem daca se poate face un parteneriat public-privat", a explicat Nichita. De altfel, edilul a explicat neimplicarea privata la CET tocmai pe investitiile intentionate cu fonduri europene pentru conformarea pe linie de mediu.

Viceprimarul: "S-a mers pe solutii de moment"

Unii consilieri locali sustin ca termocentrala ieseana ar trebui inchisa. "Nu am crezut ca se poate ajunge aici, dupa cit s-a discutat ca CET este solutia cea mai buna pentru ieseni. Este scandalos. Primarul face atita tam-tam, iar vara nu da apa calda la oameni. De toate aceste lucruri este vinovat primarul. Solutia este desfiintarea CET, atit timp cit nu isi indeplineste cele doua roluri, economic si social. Mesajul de la Guvern este foarte clar. Se vor taia suvbentiile, iar populatia ar putea plati 256 lei/gigacalorie sau chiar pina la 400 lei/gigacalorie, daca nu vor fi fonduri la bugetul local pentru subventii locale", a spus consilierul local PNL Radu Botez. El sustine ca solutia pentru ieseni ar fi implementarea unui sistem de centrale de cvartal.

Concret, prin transformarea actualelor puncte termice in centrale s-ar putea renunta la CET. "Costurile ar fi de 300 euro de familie. Banii ar putea fi alocati initial de la bugetul local, apoi recuperati de la ieseni. Centralele ar putea functiona pe gaz, dar si cu un rezervor de combustibil lichid. Dupa transformare vor fi predate asociatiilor de proprietari. De patru ani insa, specialistii primarului spun ca doar CET este rentabil", a adaugat Botez.

La nivelul Primariei, un rol important in coordonarea activitatii CET ar trebui sa aiba si viceprimarul PDL Gabriel Grigore. El sustine ca a atras atentia inca de anul trecut de problemele de la CET, dat a fost ignorat de primar. "Se duc foarte multi bani la CET pe linie de mediu, dar nu stiu daca la finalul investitiei se va mai produce ceva acolo. Au facut un grafic de esalonare pe care nu l-au putut respecta. S-a mers pe solutii de moment. Din pacate, nu s-a facut nici acel parteneriat public-privat. Sper sa fie doar incompetenta, nu si altceva, iar problema sa fie tratata mult mai serios. Am tot spus ca situatia este grava. Sper ca aceasta criza sa nu ne duca la un «salvator strategic»", a precizat viceprimarul Gabriel Grigore.

CET are de recuperat de la populatie in jur de 90 milioane lei, iar anul trecut a inregistrat pierderi de 95 milioane lei.