Caută 
4 MIN
Dupa 1989, reteaua de biblioteci publice din Europa Centrala si de Est s-a redus mult, chiar daca numarul abonatilor a ramas relativ constant, iar productia de carte este in expansiune. Totusi, reteaua de biblioteci din Romania este, ca si in alte tari foste socialiste, supradimensionata fata de tarile vest-europene. Potrivit Barometrului de Consum Cultural 2005, in Romania exista 13,4 biblioteci publice la 100.000 de locuitori, fata de 3, in Olanda, si 41,8, in Estonia.
Desi Romania dispune de o retea de biblioteci publice bine dimensionata, iar numarul cartilor din biblioteci pe cap de locuitor (2,3) situeaza tara in vecinatatea unor state europene ca Franta (2,1), Croatia (1,3), Olanda (2,5) sau Polonia (3,5), numarul de locuitori care au un abonament la biblioteca este mai redus decit in alte tari. La un nivel apropiat de Romania (8,7 inscrisi la 100 de locuitori) se situeaza Bulgaria (7,1), Republica Ceha (10,9), Franta (11,4) si Ungaria (14,4). Tara a caror locuitori sint cei mai pasionati de lectura este Finlanda, unde 44,4 din 100 de persoane sint inscrise la o biblioteca publica.
Marimea colectiilor de carte din biblioteci este mult devansata de oferta de carte tot mai bogata a editurilor. Chiar daca sint publicate multe carti, fondul de carte al bibliotecilor nu creste in acelasi ritm.
In ceea ce priveste productia de carte, care se afla pe un trend ascendent, in Romania se editeaza sub un titlu de carte la mia de locuitori (0,7) la fel ca in Suedia (0,5), Polonia (0,5), Bulgaria (0,8), Germania (0,8) si Italia (0,9). Romania are acelasi numar de exemplare tiparite pe cap de locuitor cu Bulgaria (0,5) si se situeaza sub valorile altor tari din centrul si vestul Europei (Spania – 6,5, Franta – 7,6).
Reteaua de muzee din Romania este bine dezvoltata (3,1 muzee la 100.000 de locuitori) si are o extindere comparabila cu a altor tari europene care sint recunoscute pentru cotele ridicate ale atractiei turistice in muzee (Spania – 2,9, Portugalia – 2,8 si Polonia – 1,7). In Europa, se detaseaza tarile in care numarul de vizitatori ai muzeelor depaseste populatia nationala, printre care Norvegia, Suedia, Franta, Spania, Germania (circa 100 de milioane de vizitatori anual) si Italia.
Cu toate acestea, afluxul de vizitatori in muzeele din Romania este destul de redus (484 de vizitatori la 1.000 de locuitori), in comparatie cu infrastructura muzeala disponibila si cu interesul ridicat declarat – studiile de consum cultural indica vizitarea muzeelor printre primele trei activitati culturale favorite ale romanilor.
Romania sta cel mai prost la capitolul cinematografe, ca, de altfel, majoritatea tarilor foste socialiste. Infrastructura cinematografica este foarte deteriorata, mai ales in orasele mici si mijlocii. Romania se afla pe ultimul loc din Europa in ceea ce priveste numarul salilor si gradinilor de cinematograf (0,4 la 100.000 de locuitori), numarul de locuri din cinematografe (3,3 la 1.000 de locuitori) si numarul de spectatori raportat la numarul de locuitori (0,2).
Romania are insa una dintre cele mai mari rate de cablaj din Europa, iar 20% dintre locuitori au aparate pentru vizionarea CD-urilor si DVD-urilor. Astfel, se poate vorbi de "domestificarea consumului de filme", se arata in studiu.
In domeniul spectacolelor de teatru si muzica, afluxul de spectatori din Romania (0,2 spectatori la un locuitor) este la un nivel apropiat de mai mult de jumatate dintre tarile europene, printre care Germania (0,4), Spania (0,3), Polonia (0,2) sau Ungaria (0,4). Numarul mai redus de institutii de spectacol si de spectatori reflecta, aparent, gradul redus de urbanizare din Romania, comparativ cu alte tari. In Romania se tin 0,8 spectacole in teatre si institutii muzicale la 1.000 de locuitori, iar 52 de oameni din 1.000, participa, in medie, la spectacole.
In ceea ce priveste consumul de carte, o analiza comparativa a statisticilor europene a aratat ca procentul celor care nu au cel putin o carte in gospodarie se ridica la 12 in Romania, fata de 6% media Uniunii Europene in 2002 si 17% media tarilor candidate la UE in 2003 (printre care si Romania). 18% dintre romani aveau sub 25 de carti in gospodarie in 2005, fata de 17% in UE si 28% media tarilor candidate. "Colectionarii de carti", care au in casa peste 400 de volume exista in proportie de 6% in Romania, fata de 9% in Uniune.
Preferintele muzicale ale romanilor vizeaza in primul rind muzica populara, apoi muzica usoara autohtona, pe locul doi, manelele, pe locul trei, si muzica clasica, pe locul patru. In clasamentul din 2002 al tarilor membre ale Uniunii Europene conducea muzica rock/pop, urmata de muzica usoara, cea populara si cea clasica. In tarile candidate din 2003, printre care si Romania, era preferata muzica populara, urmata de cea usoara, de rock/pop si de muzica clasica.
Activitatile culturale preferate de romani difera substantial de cele din Uniunea Europeana la nivelul lui 2002, cit si de cele din tarile candidate. In timp ce cinematograful, bibliotecile si vizitarea muzeelor predomina in UE si tarile candidate, in Romania sarbatorile publice, spectacolele de muzica si vizitarea muzeelor sint predominante. Motivul ar putea fi bugetul redus alocat culturii de familii si starea precara a cinematografelor.
Studiul a fost prezentat, ieri, la sediul Ministerului Culturii de Liviu Chelcea, directorul Centrului de studii si cercetari in domeniul culturii (CSCDC).
Cercetarea a fost realizata pe baza Barometrului de Consum Cultural din 2005, a unor statistici ale Institutului National de Statistica si ale institutiilor omoloage din tari europene si prin analiza comparativa a unor sondaje efectuate de Eurostat, agentia europeana care se ocupa de producerea statisticilor.
Cercetarea face parte dintr-un compendiu despre sectorul cultural din Romania care va fi realizat de CSCDC si va prezenta situatia de la nivel macroeuropean la nivel judetean. (NewsIn)
