Finantarea talibanilor

Congresul american a votat recent o suplimentare de 59 de miliarde de dolari pentru continuarea razboiului din Afganistan, ce pare, deci, in continuare, important pentru strategii americani. De partea cealalta, talibanii rezista in mod destul de surprinzator. Pe buna dreptate, revista "Le Monde diplomatique" pe luna septembrie 2010 se intreaba de unde au acestia banii necesari. In primul rind, se spune ca talibanii cer taxe de protectie pentru orice afacere mai importanta, publica sau privata, desfasurata in tara. De pilda, din 63,6 mii de euro furnizati de catre Banca Asiatica de Dezvoltare pentru un drum construit in nordul tarii, talibanii au obtinut 13,9 mii euro ca sa nu-l dinamiteze si, pentru ca nu au primit mai mult, au luat ostatici si au provocat pierderi de 176 mii euro.

Deci talibanii fac ce vor: omoara, tortureaza, fura, deturneaza etc. Detin un intreg sistem de extorcare de fonduri, fiind de fapt guvernatorii din umbra ai tarii. Cu cit este mai mult ajutat Afganistanul, cu atit profita mai mult talibanii. Aceasta pare sa fie principala sursa de finantare, inclusiv de la firmele private care asigura securitatea convoaielor de aprovizionare americane si care au incheiate cu armata americana contracte de peste doua miliarde de dolari, din care aproape jumatate, dupa unele surse, ajung in miinile talibanilor. E o mare ipocrizie. 

In al doilea rind, acestia fac un comert intens cu opium, care le procura 10-15% din venituri. De asemenea, mai fac contrabanda cu lemn de cedru, cu crom si alte minereuri, prin permeabila frontiera cu Pakistanul. "Baronii locali" sint stapinii jocurilor. Ei intermediaza, cel mai adesea, tranzactiile cu talibanii si tot ei, sau fiii lor, escorteaza, de multe ori, convoaiele. Sint asa numitii „seniori ai razboiului", recomandati de insusi ministerul de externe afgan, dar itele coruptiei ajung pina la apropiati sau chiar rude ale presedintelui Karzai. Seniorii rutelor de transport cistiga citeva bune zeci de milioane de dolari pe an, potrivit unui raport al Camerei reprezentantilor a S.U.A.

In al treilea rind, exista si bancheri, discreti dar eficienti, care-i finanteaza pe talibani, tranzitind fonduri ce vin din tarile arabe, via Dubai sau Pakistan, in dolari, rupii, sau – nota bene – yuani, ceea ce ne poate duce cu gindul la o implicare chineza in finantare, sau macar in vinzarea de arme, ceea ce poate deveni extrem de periculos Apoi, desigur, importante transferuri ocolesc circuitele bancare si se desfasoara in bazarurile din marile orase afgane. 96% dintre afgani prefera aceste transferuri in locul ghiseelor bancare.

Ei practica traditionala tehnica islamica de transferuri monetare, hawala, veche de prin secolul al VIII-lea si care consta intr-un soi de bilete la ordin, inscrisuri pe care purtatorii le pot transforma in bani la mii de kilometri distanta, in cadrul unor retele complexe, cvasibancare, evitind astfel riscurile unor calatorii cu prea multi bani in posesie. Cu un comision minim, astfel de transferuri pot avea loc in citeva ore, aproape instantaneu. In acest mod, prin bazarul de la Kabul tranziteaza zilnic milioane de euro. Sistemul se bazeaza pe incredere, fiecare cunoscindu-si clientii, sau pe garantii. Inutil sa mai spunem ca aceste transferuri scapa oricarei impozitari si reprezinta o sursa importanta de fonduri pentru talibani.

Banca centrala afgana a inregistrat transferuri pe teritoriul tarii, mai precis in zona de la frontiera cu Pakistanul, de 1,3 miliarde de dolari proveniti din Arabia Saudita, in ultimii trei, in riyali sauditi. De aici, banii au fost transferati prin hawala la Kabul si transformati in dolari, in deplina legalitate. La fel, din Emiratele Arabe Unite au intrat 1,75 miliarde de euro numai in ultimul an. Ajutoarele internationale sint deturnate, asupra traficului de droguri se inchide ochii, statul nu stapineste aproape nimic, reusind sa adune din taxe vamale doar 636 milioane de euro anul trecut, ceea ce inseamna, totusi, cam jumatate din veniturile bugetului (!). Din lipsa de bani, politia incaseaza si ea taxe vamale pentru propriile buzunare.

Dupa ce ne-am facut, cit de cit, o imagine asupra surselor si modalitatilor de finantare ale talibanilor, e clar ca armata americana e prinsa in niste ite tare incurcate, ca o musca in pinza unui paianjen si ca, in aceste conditii, razboiul se va tot prelungi; sint prea multi cei care profita de pe seama lui. Costurile cresc, numarul de vieti pierdute de asemenea, in lume atentatele musulmane continua (vezi India sau Yemen si amenintarea asupra Europei), liderii talibani si Al Qaida sint bine merci, incit te intrebi daca pentru americani merita continuat acest razboi. Mai nou, se spune ca subsolul afgan geme de metale rare, dar nu cred ca asta sa fie explicatia continuarii razboiului.

Cred ca, mai curind, pozitia geostrategica formidabila a Afganistanului ii retine pe americani. Aproape de Caucaz, deci de Rusia, aproape de Iran, care stim ce probleme ridica, aproape de Pakistan, care, totusi, ramine singura tara islamica posesoare de arme nucleare si risca sa scape de sub control, aproape de intreg Orientul Mijlociu, practic, si nu departe de China. O pozitie mai importanta decit cea din Irak, greu de parasit, nu-i asa?, mai ales avind in vedere planurile de viitor ale strategilor americani.

Dar, totodata, o pozitie pe care o vor parasi, cred, pina la urma, fara prea multa glorie, sub presiunea costurilor tot mai mari si a unei noi doctrine militare elaborate la Pentagon, care pune accentul pe dezvoltarea de rachete balistice, de interceptare, ce vor putea lovi practic orice punct de pe pamint in mai putin de o ora, de pe pamint, din aer, de pe mare sau de pe orbita circumterestra. Si atunci, costisitoarea prezenta in terenul advers, costisitoare in oameni si in bani, nu va mai avea aceeasi importanta.