Modele

marți, 23 decembrie 2008, 19:20
2 MIN
 Modele

Traim in plin de haos. Lumea parca si-a pierdut sensul, ceea ce pe multi ii face sa se simta nesiguri, caci deseori nu mai pot deosebi intre bine si rau sau intre sinii naturali si cei siliconati, intre o femeie supusa unei operatii estetice si o masca de carnaval.

Este evident ca din ce in ce mai multi oameni cauta un exemplu, o figura puternica dupa care sa se orienteze. Daca in sfirsit au gasit un model, isi vor dori sa se apropie cit mai mult de acesta, micsorindu-si nasul sau marindu-si sinii. Evident, cautarea nu se bazeaza doar pe criterii referitoare la aspectul exterior, ci, mai mult, are in vedere si dimensiunea spirituala. Astfel, inca de la o virsta frageda, omul isi gaseste modelul in convingerile morale ale parintilor, ceea ce, bineinteles, in marea majoritate a cazurilor este total neinspirat.

Parintii buni, care incearca tot timpul sa para cit mai autentici in rolul lor de model, trebuie sa stie un lucru: Nu este suficient sa stralucesti prin cuvinte mari, ci trebuie mereu sa dai un exemplu convingator, asa cum ar fi: "Citi ani ai tu?", il intreaba tatal pe fiu. "Sapte". "Ar trebui sa-ti fie rusine! Cind eram de virsta ta, eu aveam deja zece ani".

Cind copiii cresc si devin adolescenti, inevitabil, se razvratesc impotriva modelului reprezentat de parinti. Pentru a-si afirma personalitatea si propriul sistem de valori, intr-o permanenta confruntare directa cu cei din jur, vor refuza adesea, intr-o asemenea etapa de rebeliune, sa se mute din casa parintilor pina ajung la o virsta de cel putin 35 de ani.

Judecatorii care sint amendati constituie mereu un exemplu bun pentru criminali, profesorii care chiulesc de la ore, pentru elevi, iar, din punct de vedere istoric, fostul presedinte Bill Clinton este si astazi um model deosebit pentru iubitorii tigarilor de foi.

Exista incredibil de multi oameni care sint perfecti pentru rolul de model, atit timp cit nu ajungi sa-i cunosti prea bine.

Sa fii luat drept model poate fi in timp o povara imensa, pentru ca, in aceasta calitate, nu-ti poti permite taman lucrurile care iti plac cel mai mult…

Si in arta modelele au un rol important. Fiecare poet are unul sau chiar doua, pe care le citeaza adesea cu deosebita placere. Unii mai uita sa puna ghilimele si sa mentioneze numele sursei. O astfel de treaba poarta numele de plagiat, dar nu-i nimic rau in asta! Ce ne spunea Alfred Polgar? "Plagiatul este forma cea mai sincera a admiratiei". Imi place atit de mult ce zice tipul asta, incit eu insumi era cit pe ce sa uit ghilimelele de mai inainte. (Traducere din germana – Adriana Andriescu)

Comentarii