Pasiunea mea, alergatul

joi, 07 mai 2009, 17:22
3 MIN
 Pasiunea mea, alergatul

Daca vrei sa realizezi ceva in viata, trebuie sa-ti stabilesti scopuri precise si sa le urmezi pe termen lung in mod consecvent. Astfel, de citiva ani imi spun zi de zi: "De miine incep sa fac sport!".

Bineinteles, sint constient ca doar vorbele nu sint suficiente, de aceea, in urma cu doua zile, m-am decis sa fac in sfirsit pasul cel mare. M-am pornit spre magazinul cu articole sportive de dupa colt si i-am povestit vinzatoarei de intentiile mele. "Si la ce fel de sport v-ati gindit?", m-a intrebat ea. "Habar n-am!", i-am rispuns dind din umeri. "Ce mi-ati recomanda?". "Jogging!", spuse ea pe un ton hotarit. "Acesta este sportul omului modern. Mentine corpul intr-o forma extraordinara si elibereaza miraculos sufletul de stres". "Minunat!", veni raspunsul meu plin de entuziasm. "Si ce mi-ar trebui pentru a face jogging?".

Dupa o consiliere de specialitate detaliata, m-am decis sa-mi achizitionez urmatoarele articole sportive: trei perechi de pantofi de jogging, patru treninguri, trei chipiuri de sport si doua umbrele pentru jogging, pe care le poti atasa elegant de spinare, in cazul in care te prinde ploaia alergind. "Pentru a realiza progrese la jogging, este recomandabil sa va schimbati echipamentul cel putin o data la doua, trei luni", mi-a sugerat calduros vinzatoarea, "asa ca va astept din nou peste citeva saptamini! Va urez mult succes!". Multumindu-i respectuos, m-am indreptat spre iesire, unde, intr-un raft pe stinga, am mai descoperit ceva foarte interesant: un cronometru digital cu mini-telefon mobil incorporat care avea o precizie fantastica: masura inclusiv sutimile de secunda. Te puteai scufunda cu el pina la o adincime de 300 m, iar daca ieseai prea repede la suprafata apei, emitea imediat un semnal ascutit de alarma. Bineinteles ca mi l-am cumparat pe loc. Ce-i drept, era al naibii de scump, dar daca tot m-am apucat de jogging, vroiam sa o fac ca lumea.

Iesind din shop cu sacosele indesate, l-am intilnit ceva mai incolo pe amicul meu Alfred, care s-a prapadit de ris vazindu-ma cu echipamentul meu nou-nout. Cica am fost dus de nas si mi s-au bagat tot felul de chestii inutile pe git, se amuza el. "Habar n-ai tu ce inseamna jogging-ul", i-am replicat eu plin de siguranta. "Vezi-ti de treaba ta!".

A doua zi, intorcindu-ma de la birou, mi-am cumparat o carte de 300 de pagini – "Schimba-ti viata alergind!", pe care am citit-o de la cap la coada in ritm de maraton. Acum stiam exact ce aveam de facut.

A treia zi m-am asezat pe canapea si am vizionat un DVD despre jogging, dupa care am infulecat trei batoane energizante, de care aveam nevoie pentru a-mi fortifica muschii picioarelor.

A patra zi m-am dus cu cronometrul prin parc pentru a-l testa pe viu. Am putut stabili – la miime de secunda – urmatorii timpi: un ciine lup a reusit in 2’31” performanta de a fugari pina in iaz o domnisoara care facea jogging, pe de alta parte un dog bine facut l-a gonit pina in boscheti pe un amator de jogging in doar 1’24”. Acesta din urma, saracul, nu mi-a mai iesit din cap. Noaptea am avut un cosmar infiorator: se facea ca, in timp ce alergam, s-a luat dintr-o data dupa mine un ciine. Parca era turbat! Disperat, am vrut sa-l evit si, cind am sarit intr-o parte, am cazut brusc din pat si mi-am dislocat glezna.

Asa ca … deocamdata imi pot lua gindul de la jogging! Oricum nu cred ca era un sport potrivit pentru mine. In schimb, mi-am propus altceva absolut inedit: anul acesta voi incerca in continuare sa nu mai fac nici un fel de sport. Cred ca este cea mai buna solutie. In acest fel imi menajez glezna si nu mai am nevoie nici de echipamente sofisticate, care costa o groaza de bani.

(Traducere din limba germana: Lucian Turcas)

Comentarii