Pasarele, mii, cu bombe, faclii

* Daca ne gindim la cite s-au comentat pe posturile noastre de stiri, de la primul avion francez decolat spre Libia si pina azi, conflictul (de fapt, punerea in aplicare a rezolutiei) trebuia ispravit deja, macar din vorbe. Dar nu s-a terminat si nici nu prea da semne: de obicei, dimensiunile unui asemenea rezbel modern sint direct proportionale cu cantitatile de petrol din subsolul statelor eliberate de sub tiranie. Petrol, la modul general: in locul lui, pot fi uraniu, mac, banane, gaini de tara crescute la curte, vin de regiune sau tuica de prune (in tarile arabe, variantele astea pica). Inca nu e momentul, acum, sa ne dam si noi cu parerea despre ce va fi si ce se va intimpla, dar lasam timpul sa le comenteze el pe toate. Singurul lucru pe care-l putem spune este un citat din Svejk: "Noi nu mergem la rezbel, ba ne si c**** pe el!".

* Intr-o alta ordine de idei, am prins o reclama (sigur o stiti, ca e de actualitate) la biscuitii BelVita Star – "Vitalitate pentru intreaga dimineata!". Avem o intrebare: cit inseamna, la ei, la cei care au gindit sloganul asta, dimineata? Cit tine, de la cit la cit, intre ce ore? Cuvintul "dimineata" e cam relativ, dupa gustul nostru, ca unii se trezesc la cinci, sa prinda cursa si sa ajunga la serviciu, iar altii fac ochi pe la miezul zilei. La care categorie se refera reclama? Din cite am vazut cu ochii din dotare, multi compatrioti au nevoie de cu totul altceva pentru a avea macar o urma de vitalitate, dimineata. Dar reclamele la ce au ei nevoie se pot difuza doar noaptea, tirziu, si fac parte din categoria "’Neata, si-un rachiu, sa taie greata!".

* Raminem nitel in lumea mirifica a reclamelor remarcate de noi in ultimele zile: este una, pesemne ca ati vazut-o, "Cum este efectul Halls?", cu un nene care scoate capul pe geam in avion. Sinceri sa fim, nu ni se pare prea oportuna: am nimerit, anul trecut, in acelasi avion cu un cuplu de cetateni la cincizeci si ceva de anisori, haine sintetice lucioase ca lanturile groase din aur de la git, sosete virite in slapi, parfum peste transpiratie etc. Poate ca stiti genul. Inainte de decolare, ea era scandalizata ca nu se poate deschide geamul aparatului, sa intre aer! Va dati seama ca una ca ea, mai ales dupa ce urmareste reclama, ar fi in stare sa crape hubloul la 7 mii de metri altitudine, ca sa arunce cojile de seminte pe geam!

* Citim saptaminal pe micul ecran al calculatorului despre noi si noi idei de a tine piept crizei. Se pare ca situatia economica mondiala ne-a facut mai inventivi si mai economi. Printre altele, am citit ca un proprietar american de local cu greu face fata puhoaielor de clienti, de cind a luat decizia ca toate chelneritele sa serveasca toplesss. Se stie de secole ca sexul vinde; folosindu-l, si noi am putea relansa economia. De exemplu, am putea convinge romanii sa se imprumute din nou la banci, daca toti angajatii sucursalelor din tara ar adopta metoda. Adica vine omul la banca, se holbeaza la toate duducile din sediu, cu pieptul dezgolit, ca Andrii Popa cel vestit, se fisticeste si se imprumuta, apoi ramine cu fundul gol si vin altii sa se uite la el si tot asa.

* O alta idee a venit tot din SUA si tot din domeniul alimentatiei publice: un patron de restaurant asiatic a bagat in meniu sushi, dar consumat de pe trupurile goale ale angajatilor de ambele sexe (ca si clientii sint de doua sexe diferite). De vreme ce nu faci nimic, ci doar stai intins si nemiscat, pare locul de munca ideal pentru romani. Totusi, e greu de adaptat ideea asta pe specificul bucatariei traditionale de la noi, fiind neplacut sa stai pe post de farfurie si sa-ti verse clientii pe burta ciorba radauteana oparita, sa-ti umple buricul cu sare pentru intins ceapa de la borsul de fasole, sa te umple de mustar si sa te intepe cu scobitoarea trecuta prin mic, iar la desert, sa racesti de la inghetate. Oricum, geniul traditional al romanului isi va spune cuvintul si in domeniul asta!