Ajunul Bobotezei la romani – obiceiuri si traditii

In ajunul Bobotezei (astazi, 5 ianuarie) se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva – grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata – bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale (galuste) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" – bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse – bors de peste, peste prajit, "varzare" – placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc. Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, o parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila". Ca orice alta sarbatoare mare, si Boboteaza incepe inca din ziua de Ajun, zi care trebuie "tinuta", ca sa avem un an prosper. Postul Bobotezei are o importanta cruciala si trebuie tinut cu strictete pentru ca anul sa fie bogat si sa avem belsug. Gazda aseaza sub fata de masa sare, mei, boabe de grau si fan, pentru ca in Noul An casa si camara sa le fie pline.

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era socotit candva, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra. In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

Sursa: Vremea noua