Crima Organizata a descins la Fepa Barlad: Ancheta anului

Tranzactii imobiliare suspecte, contracte de export incheiate la valori nereale sunt doar cateva dintre modalitatile la care au apelat patronii de la FEPA, distrugand, astfel, una dintre firmele emblematice ale judetului. De altfel, dat fiind prejudiciul foarte mare, dosarul instrumentat in prezent de Biroul Teritorial Vaslui al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism va fi declinat catre Directia Nationala Anticoruptie. Fepa a fost privatizata in anul 2004, cand a fost preluata de doua societati controlate de doi controversati afaceristi: Ovidiu Tender si Antonio Vrusnea. Desi si-au asumat obligatia ca, in cinci ani, vor face din Fepa o societate viabila, noii actionari si-au incalcat angajamentele, batandu-si joc de soarta a peste 400 de barladeni.

Un dosar exploziv se afla pe masa procurorilor Biroului Teritorial Vaslui al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT). Consituirea unui grup infractional organizat in vederea savarsirii de infractiuni economice deosebit de grave, avand ca rezultat o evaziune fiscala ce depaseste trei milioane de euro este acuzatia principala care li se aduce administratorilor societatii comerciale Fepa SA Barlad.

Lucratorii de la Crima Organizata au demarat cercetarile inca de anul trecut, cand la societatea barladeana se efectua un control de fond de catre inspectorii Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Vaslui. Controlul era inclus in calendarul aprobat de Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala, Fepa fiind considerata o societate cu risc fiscal. Reprezentantii DGFP Vaslui aveau sa descopere diferente de impozit de peste 120 de miliarde de lei, pe care cei de la Fepa ar fi trebuit sa le achite statului. Date fiind neregulile constate, inspectorii fiscali au facut plangere penala impotriva administratorilor societatii.

"In urma controlului efectuat la SC Fepa SA Barlad, s-au stabilit niste diferente foarte mari. Toate faptele care s-au constatat s-au scris in raportul de inspectie fiscala, date care nu sunt publice. Ele sunt puse la dispozitia reprezentantilor societatii, respectiv a organelor de ancheta, in cazul in care avem indicii ca s-a incalcat legea. Tot ce va pot spune este ca, din punct de vedere fiscal, noi am analizat corect totul. Este drept, ei lucreaza foarte mult la export, nu avem posibilitatea sa verificam daca toate contractele lor sunt tocmai OK. Insa, repet, din punct de vedere fiscal, noi am analizat corect totul. S-a formulat o plangere penala impotriva administratorilor Fepa, pentru stopaj la sursa si incalcari ale legii contabilitatii. Noi eram deja in control cand cei de la DIICOT ne-au cerut anumite informatii legate de Fepa", a declarat Mihaita Pantiru, directorul general al DGFP Vaslui.

La randul lor, anchetatorii au efectuat cercetarile cu discretie maxima, tocmai pentru a descoperi traseul banilor care au fost scosi din Fepa in mod ilegal, aducand societatea in pragul falimentului. In timp ce patronii puneau pe seama crizei financiare mondiale colapsul in care a intrat Fepa, in realitate, banii scosi ilegal erau investiti in tranzactii dubioase, ai caror beneficiari erau aceiasi actionari. Fiind in faza premergatoare intocmirii actelor de urmarire penale, procurorii DIICOT nu au dorit sa faca publice numele celor vizati de aceasta ancheta.

"Avem o cauza deosebit de complexa in cazul Fepa Barlad. Se fac cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat in vederea comiterii de infractiuni economice. Dat fiind faptul ca cercetarile se afla inca in faza nepublica, nu putem da publicitatii alte informatii care ar putea periclita bunul mers al anchetei", a declarat procurorul Mihaela Iosipescu, sefa Biroului Teritorial Vaslui al DIICOT.

Avand in vedere prejudiciul impresionant, cel mai probabil, acest dosar va fi declinat catre Directia Nationala Anticoruptie. Competenta procurorilor DIICOT este de a efectua cercetari in dosare ale caror prejudicii estimative nu depasesc un milion de euro.

Cum a fost vanduta Fepa unor afaceristi controversati

Fepa a luat fiinta ca societate pe actiuni in anul 1991, provenind din Intreprinderea de Elemente Pneumatice si Aparate de Masura  (IEPAM) Barlad, creata in 1974. In 1991, avea peste 3.000 de angajati, insa, prin concedieri repetate, in anul privatizarii, numarul salariatilor ajunsese la 866. In anul 2004, SC Fepa SA Barlad a fost privatizata prin semnarea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre AVAS si consortiul constituit din SC Grup Energetic Tender SA, SC Cover Me Design SRL si Constatin Cozar, persoana fizica.

In spatele celor doua societati se aflau nume controversate, care de-a lungul anilor s-au aflat in vizorul anchetatorilor. Astfel, SC Grup Energetic Tender SA, care a dobandit 33% din actiuni, avea ca actionari pe Ovidiu Tender, SC Tender SA Timisoara, SC Nuclear Montaj SA Bucuresti, SC Prospectiuni SS si SC Fitpol SA. De partea cealalta, SC Cover Me Design SRL, care a achizitionat 30% din actiunile Fepa, avea ca actionari alte nume dubioase: Antonio Vrusnea si Alexandru Dumitru, cel de-al doilea devenind ulterior presedintele Adunarii Generale a Actionarilor. In momentul privatizarii, Fepa avea o cifra de afaceri de peste 25 de milioane de lei, fiind incadrata in categoria intreprinderilor mari. Prin contractul de privatizare, cumparatorilor li s-au impus o serie de obligatii, a caror finalitate era restabilirea viabilitatii societatii intr-o perioada de cinci ani: sa realizeze investitii in valoare de peste 900.000 de euro anual pentru restructurare, sa realizeze investitii de mediu in valoare de 65.000 de euro, sa realizeze in primele sase luni o infuzie de capital de 1,3 milioane de euro. Pe durata celor cinci ani, noilor actionari le-a fost interzisa modificarea obiectului principal de activitate. O alta obligativitate a fost mentinerea numarului de angajati existent la data privatizarii, dar si sa nu faca demersuri pentru dizolvarea sau lichidarea societatii.

Pentru a relansa Fepa, AVAS a acordat o serie de facilitati constand in scutirea de la plata a unor obligatii restante la bugetul consolidat al statului, in valoare totala de peste 67 de milioane de lei. La randul lor, noii investitori care au achizitionat pachetul majoritar de actiuni cu doar 1,7 milioane de lei, si-au asumat participarea la restructurarea societatii printr-o contributie in cuantum de 31 de milioane de lei.

Consiliul National al Concurentei, care a autorizat sprijinul acordat de AVAS la privatizarea societatii barladene, a subliniat in raportul de monitorizare ca statul nu a actionat cu prudenta: "Se poate considera ca statul actioneaza la privatizare ca un vanzator/investitor privat prudent, in conditiile in care se face dovada ca acesta obtine cel mai bun pret din vanzarea actiunilor sale (pretul obtinut este mai mare decat facilitatile acordate). Consiliul Concurentei a analizat daca statul actioneaza ca un investitor prudent in cazul SC Fepa SA. Pretul platit de cumparator pentru achizitionarea de actiuni este de 1,7 milioane lei. Consiliul Concurentei retine ca aceasta valoare este cu mult mai mica decat cuantumul facilitatilor acordate la privatizarea societatii Fepa, respectiv 67 milioane lei. Un investitor privat cauta sa vanda actiunile pentru un pret pozitiv, in timp ce, in cazul de fata, luand in considerare toate angajamentele asumate de statul roman, pretul final este negativ. Un investitor privat ar fi putut sa accepte un pret negativ numai in situatia in care costurile lichidarii societatii exced costurilor legate de privatizare. AVAS a adus la cunostinta Consiliului Concerentei faptul ca, anterior privatizarii, nu s-a realizat o analiza comparativa intre costurile lichidarii societatii si costul privatizarii acesteia. In consecinta, Consiliul Concurentei constata ca, in cazul privatizarii SC Fepa SA, statul nu s-a comportat ca un investitor privat prudent".

Acelasi Consiliu a amendat cu peste 500 de milioane de lei vechi cei doi actionari majoritari (Grupul Energetic Tender si Cover Me Design) deoarece au notificat cu intarziere preluarea Fepa.

Fepa, in pragul falimentului

In ciuda angajamentelor luate in momentul in care au preluat fabrica, actionarii de la FEPA au avut un scop cat se poate de precis: sa scoata cat mai multi bani, care sa le intre in buzunare. Fepa este una dintre putinele societati din tara care au beneficiat de ordinul comun al AVAS (de scutire de la plata datoriilor) si care nu si-au respectat obligatiile, pierzand astfel facilitatile acordate.

Un an de zile, atat a rezistat societatea, adica din 2006 (cand a fost dat ordinul comun), pana in 2007, cand a fost numit manager general Tudorel Harabor. Odata cu venirea acestuia, teroarea a fost instaurata printre cei 470 de angajati. Muncind ca sclavii si cate zece ore pe zi, inclusiv in week-end, oamenii au fost nevoiti sa suporte si alte umilinte, orice indrazneala de a cere vreun drept echivaland cu concedierea imediata. Paradoxal, in ciuda faptul ca existau comenzi, iar muncitorii lucrau pe branci pentru a indeplini obiectivele impuse de patronat, societatea a intrat in cadere libera. Datoriile catre bugetul de stat au ajuns sa depaseasca 1.000 de miliarde de lei. La fel de paradoxal este faptul ca, desi luna de luna angajatilor le erau oprite din salariu contributiile catre stat, acestea nu mai erau virate la buget. Potrivit datelor centralizate de DGPF Vaslui, lunar, Fepa acumula datorii la bugetul consolidat al statului de peste 10 miliarde de lei vechi.

Fara indoiala, una dintre cheile deslusirii misterului este legata de infiintarea SC Fepa Trading SRL, "capusa" care a supt banii de la SC Fepa SA. Astfel, in timp ce statul oferea actionarilor de la FEPA sansa relansarii, acestia au infiintat o societate noua, SC Fepa Trading SRL, al carei administrator este Antonio Vrusnea, nimeni altul decat actionarul de la SC Cover Me Design SRL (care detine 30% din actiunile SC Fepa SA). "Capusa" a fost intermediarul contractelor onorate de SC Fepa SA si reprezenta o acoperire pentru ca actionarii sa fure de la Fepa, sub forma de comisioane. Antonio Vrusnea a facut obiectul mai multor dosare penale, toate pentru infractiuni economice. Se pare, ca de-a lungul anilor, acesta devenise expert in infiintarea de firme-fantoma.

Sursa: Obiectiv de Vaslui