Ne-am bagat gunoiul sub pres

Inchiderea tuturor gropilor de gunoi din mediul rural va lua pe nepregatite autoritatile locale si judetene, care, pana la 16 iulie, sunt obligate sa faca pasul spre gestionarea deseurilor asa cum este ea transpusa in legislatia romaneasca, cu obligativitatea respectarii angajamentelor asumate la nivel european. Atingerea unui nivel inalt de protectie pentru sanatatea umana si pentru mediu este cel putin o povara, caci nimeni din judet nu stie unde va fi depozitat gunoiul dupa data mentionata.

Sa nu credeti acum ca Uniunea Europeana este femeia aia rea care sparge mingea copiilor atunci cand acestia se joaca in fata blocului, caci termenul limita de inchidere a gropilor de gunoi a fost negociat la nivel inalt, tocmai pe baza consultarilor din teritoriu. Atunci, inaintea aderarii, administratia locala s-a simtit capabila sa realizeze in timp util schimbarile necesare atingerii unui nivel european, cei din fruntea comunitatilor fiind de acord cu acest termen. In fapt, toata lumea a fost de acord, insa nimeni nu si-a facut griji pana nu a fost prea tarziu. Asa se face ca in prezent aceleasi administratii locale nu stiu ce se va intampla cu gunoiul dupa 16 iulie, dar trag din greu pentru implementarea salvatoare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor Solide.

De ce acum?

Directiva nr. 99/31/EC este transpusa prin Hotararea Guvernului nr. 349/2005, privind depozitarea deseurilor. In 2005, s-a stabilit cadrul legal pentru depozitarea deseurilor, ca si pentru constructia, exploatarea, monitorizarea, inchiderea si operatiunile de intretinere ulterioara a amplasamentelor depozitelor de deseuri. Practic, inca de atunci, administratiile locale stiau ca anul acesta, pana pe 16 iulie, gropile de gunoi trebuie inchise. Data nu le-a fost bagata insa pe gat, ci a fost propusa chiar din teritoriu.

La nivelul judetului Vaslui, exista in prezent 368 de spatii de depozitare rurale, stabilite prin hotarari ale consiliilor locale comunale, iar in conformitate cu prevederile HG 349/2005, acestea trebuie reintroduse in circuitul natural. Doar 81 de platforme au fost deja inchise, restul de 287 fiind oficial in diferite stadii, adica, in majoritatea cazurilor, la simpla exprimare a unei intentii. Nu se poate insa discuta de mari suprafete, caci depozitele din zona rurala ocupa arii relativ reduse, cuprinse intre 0,5 si cel mult 1,5 hectare fiecare. Gropile de gunoi nu s-au inchis pana acum nu pentru ca procesul in sine este unul greoi, ci pentru ca la ora aceasta inca nu dispunem de un sistem integrat de management al deseurilor. Inchiderea acestor platforme atrage dupa sine gasirea unor solutii pentru gestionarea corespunzatoare a gunoiului.

Alina Lazarescu, purtatorul de cuvant al Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Vaslui, explica motivele care stau la baza inchiderii gropilor de gunoi dincolo de obligativitatea respectarii unui angajament: "Modul actual de depozitare a deseurilor menajere prin depozitarea direct pe sol, fara amenajari speciale, este unul necorespunzator si poate reprezenta un risc pentru sanatate din cauza continutului lor in diverse substante, unele putand fi toxice. Depozitele neconforme genereaza un impact negativ asupra factorilor de mediu. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri sunt poluarea aerului, poluarea apelor de suprafata si subterane, modificari ale fertilitatii solului si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate, modificari de peisaj si disconfort vizual, scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor utilizate pentru depozitarea deseurilor".

Aceeasi Alina Lazarescu prezinta in continuare alti factori de risc, concluzionand cu necesitatea inchiderii gropilor de gunoi: "Gropile de gunoi determina adesea poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant, cresterea numarului de animale si pasari ce pot contribui la raspandirea bolilor, existand in acelasi timp si posibilitatea aparitiei incendiilor. Astfel ca managementul corespunzator al deseurilor este necesar nu numai pentru respectarea legislatiei romanesti si conformarea cu directivele europene, dar si pentru asigurarea unui climat de viata sanatos, fiind recunoscuta de mult timp interdependenta dintre protectia mediului si protectia sanatatii populatiei, motive care de fapt au si stat la baza acestor acte normative".

Prevazatori, dar putini

Unii edili au luat-o mai din timp si au inceput deja pregatiri pentru a nu fi luati prin surprindere. Spre exemplu, conform datelor furnizate de APM Vaslui, Consiliul Local Perieni este initiatorul proiectului "Sistem de colectare selectiva si transport a deseurilor municipale", din comunele Perieni, Pogana, Iana, Puiesti, Voinesti, Gherghesti. Consiliul Local Ivanesti a initiat proiectul "Sistem de colectare selectiva si transport a deseurilor municipale pe Valea Racovei", din comunele Ivanesti, Laza, Poienesti, Puscasi, Pungesti, Garceni si Dragomiresti.

Consiliul Local Pochidia s-a bagat si el in hora cu un "Sistem de colectare selectiva si transport a deseurilor municipale", din comunele Pochidia, Ciocani, Ivesti, Tutova, Coroiesti si Pogonesti. Consiliul Local Stanilesti a obtinut in anul 2006 o linie de finantare pentru proiectul "Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere si crearea de platforme de compostare", Consiliul Local  Dimitrie Cantemir a primit finantare pentru proiectul "Sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere", iar Consiliul Local Falciu a primit finantare pentru proiectul "Managementul deseurilor in zona Falciu – Berezeni". Aceasta lista cuprinde doar 23 de comune dintr-un total de 81, ceea ce traduce intr-un fapt evident lipsa de interes a unor administratii locale in privinta gestionarii deseurilor. Dar chiar si in privinta acelor comune mai prevazartoare, tot nu se stie unde va merge gunoiul dupa 16 iulie.

Intarziati, dar in grafic

Desi APM Vaslui a informat autoritatile locale cu privire la necesitatea respectarii legislatiei adoptate, care cuprinde si termenul tinta propus pe baza sugestiilor din teritoriu, cu precizarea responsabilitatilor si a consecintelor care rezulta din nerespectarea angajamentelor sau a prevederilor acestor directive, unele consilii locale nu au reactionat in termen util. In aceste conditii, trebuie spus ca nerespectarea angajamentelor poate duce la declansarea procedurii de infringement (constatarea unor abateri de la legislatie). Aceasta este  o procedura specifica pe care Comisia Europeana o deruleaza pentru a determina un stat sa ia toate masurile pentru respectarea normelor incalcate, iar atunci cand se considera necesar, se poate adresa chiar si Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene. Dupa parcurgerea mai multor etape de procedura, un stat membru poate sa plateasca atat penalitati, cat si amenda, considerandu-se ca aceste sanctiuni indeplinesc functii diferite – punitiva (de pedepsire prin amenda), respectiv educativa (de convingere prin penalitati). Criteriile pe baza carora Comisia propune obligarea unui stat membru la plata unor penalitati, a unei amenzi sau a ambelor sanctiuni sunt gravitatea incalcarii si durata, iar sanctiunea este considerata un factor descurajant pentru prevenirea viitoarelor incalcari ale dreptului comunitar.

In tot acest context, trebuie recunoscut faptul ca multe dintre administratiile publice locale din judet sunt incapabile sa se ocupe de o astfel de problema, caci in multe locuri sunt angajati oameni care nu stiu sa intocmeasca proiecte. De aceea, pentru un rezultat cat mai bun, s-a dorit implementarea unui sistem integrat la nivelul intregului judet, sub egida Consiliului Judetean Vaslui. Desigur, nu este om din administratie care sa nu fi auzit de viitoarea mare platforma de la Rosiesti, vazuta acum ca "Fata Morgana" a deseurilor din judet.

Insa ce trebuie remarcat este situatia din prezent: marele proiect care vizeaza implementarea sistemului de management al deseurilor nu se afla deloc in intarziere, totul este in grafic. Si atunci ne intrebam: s-a intarziat initierea acestui proiect? Logic ca da, iar Madalina Nistor, coordonator al Unitatii de Implementare a Proiectului din cadrul Consiliului Judetean Vaslui, recunoaste acest lucru: "Consiliul Judetean este beneficiar al unui proiect realizat pe o masura ISPA, care are ca obiect obtinerea de fonduri nerambursabile in vederea implementarii Sistemului Integrat de Management al Deseurilor Solide in judetul Vaslui. In prezent, suntem la momentul intocmirii documentatiei care va insoti cererea de finantare pe care vrem sa o depunem in luna mai. Noi depunem toate eforturile ca in luna mai sa avem documentatia la indemana. Insa despre un sistem integrat de management al deseurilor s-a vorbit in judetul Vaslui inca din 2002. Acest proiect a fost demarat, ne aflam in grafic, dar pur si simplu a fost initiat tarziu. Daca vom reusi sa ne prezentam bine in luna mai, cel mai probabil in septembrie vom primi banii si ne vom putea apuca de lucru, de implementarea efectiva, insa mai devreme de 2011 acest sistem nu va functiona".

Totusi, ce se va intampla incepand cu 16 iulie 2009 pana in 2011 cu gunoiul de la sate? Este o intrebare la care nimeni nu are raspuns si o problema in care Consiliul Judetean cu greu poate interveni, ramanand la indemana fiecarei comune sa decida asupra modului in care va respecta (sau nu) legislatia, cu mentiunea ca o singura incalcare a legii, chiar si in cea mai indepartata comuna, poate declansa procedura de infringement la nivel national. La urma urmei, ne-am facut-o cu mana noastra de doua ori: mai intai, avansand din teritoriu o data care se apropie cu pasi repezi si, pe urma, prin intarzierea initierii proiectului care sa ne gestioneze gunoiul. Iar in prezent nimeni nu este pregatit pentru gestionarea deseurilor a 275.000 de oameni (cat reprezinta populatia rurala a judetului) in perioada 16 iulie 2009 – cine-stie-cat 2011, cand sistemul care va avea punctul nevralgic la Rosiesti va fi probabil operational.

Sursa: Obiectiv de Vaslui