Valoarea cumulată a afacerilor desfăşurate de firmele din mediul rural se apropie de pragul de 5 miliarde de lei. „83% din numărul de firme active în 2015 şi 87%  din cifra de afaceri a judeţului Iaşi se concentrează în municipiul reşedinţă şi zona sa metropolitană. E un ecart dintre cele mai mari la nivelul judeţelor României, care e datorat rolului pe care-l ocupă Iaşul nu numai la nivel judeţean, ci şi la nivele teritoriale superioare, fiind oraşul regional cel mai consolidat din nord-estul României”, a remarcat George Ţurcănaşu, lector universitar la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Dacă împărţim numărul de firme active din municipiul Iaşi la populaţia oraşului rezultată după ultimul recensământ, cel puţin statistic există în municipiul Iaşi o proporţie de o firmă la 32 de locuitori. Pe baza aceluiaşi raţionament, luând în calcul toate societăţile cu sediul social în comunele din judeţ, raportul este de o firmă la 137 de persoane. Miroslava, Tomeşti şi Valea Lupului deţin primele poziţii în topul comunelor cu cele mai multe firme, dar şi al afacerilor. Cele 374 de firme din comuna Miroslava au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de lei, cuantum reprezentând aproximativ 17% din valoarea adunată a afacerilor declarate de toate firmele din municipiul Iaşi pe 2015. Mai bine de 78% din cifra de afaceri consemnată anul trecut în dreptul comunei Miroslava se datorează activităţii fabricii americane de pompe şi injectoare pentru motoare diesel Delphi.

"Proximitatea faţă de marele oraş"

Comuna Tomeşti este pe locul doi în judeţ după numărul de firme active în 2015, 227 la număr, cu 14 în plus faţă de Valea Lupului, ocupanta locului trei. Comuna Valea Lupului îşi ia „revanşa” faţă de Tomeşti la cifra de afaceri realizată, indicatorii fiindu-i net favorabili: 423,3 milioane de lei este valoarea afacerilor realizate de firmele din comuna Valea Lupului, faţă de 216,8 milioane lei în cazul comunei Tomeşti. După numărul de firme active, în topul celor mai active comune din judeţ se mai regăsesc, în ordine, Ciurea (187), Holboca (168), Bârnova (154), Rediu (114), Popricani (70), Leţcani (67) şi Aroneanu (63), toate fiind unităţi administrativ-teritoriale din vecinătatea municipiului Iaşi.

„La nivel LAU2 (municipii, oraşe şi comune) se observă o detaşare faţă de marea majoritate a comunelor a celor două municipii (Iaşi şi Paşcani), a celor trei oraşe (Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei) şi a câtorva comune ce joacă un rol de loc central al unor mici structuri teritoriale locale (Răducăneni, Vlădeni, Belceşti şi Ţibăneşti). Pe lângă această dispunere conformă ierarhiei aşezărilor în teritoriul judeţean, un rol important în distribuţia spaţială a numărului de firme şi a cifrei de afaceri îl ocupă proximitatea faţă de marele oraş, dar şi accesibilitatea la căile de comunicaţii. Din această perspectivă se detaşează comunele din periurbanul ieşean, parte a zonei metropolitane (Miroslava, Valea Lupului, Tomeşti, Holboca, Leţcani), dar şi cele situate pe axa Iaşi-Paşcani şi Hârlău-Târgu Frumos. Ruralul profund, cu o accesibilitate redusă şi aflat departe de incidenţa polarizării urbane, cu toate dezavantajele ce provin din această localizare – accesibilitate redusă la unităţile de învăţământ liceal şi specializat pe anumite meserii, la învăţământul superior sau, pur şi simplu, depărtarea de oraşul ca piaţă de desfacere a produselor agricole – pare a fi mai degrabă inactiv din punct de vedere antreprenorial”, a explicat universitarul ieşean.

"Trebuie înţeleşi şi investitorii"

Omul de afaceri Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Iaşi, afirmă la rândul său că antreprenorii iau în calcul foarte multe aspecte, ce ţin mai ales de infrastructură, atunci când aleg să-şi deschidă o firmă în oraşele din judeţ, în detrimentul mediului rural. „Statistica reflectă un adevăr: majoritatea afacerilor sunt în municipiul Iaşi şi în zona metropolitană. Faptul că circa o cincime din firme îşi desfăşoară activitatea în mediul rural este o proporţie rezonabilă pentru judeţul nostru. Trebuie înţeleşi şi investitorii. Nu poţi să faci o firmă într-un sat îndepărtat. Sunt anumite condiţionări comerciale legate de infrastructură, de distanţe, de parteneriate atunci când pui la punct o investiţie şi deschiderea unei societăţi. În prezent, singurul domeniu care nu se supune unor astfel de reguli este domeniul IT. Să nu uităm un alt aspect. Au fost derulate în judeţ şi programe de asistenţă, de cele mai multe ori cu finanţare europeană, prin care s-a încurajat înfiinţarea de firme şi desfăşurarea de activiităţi economice, unele non-agricole, în mediul rural. S-a încercat şi sunt luate şi în prezent măsuri atât de la nivel central, cât şi local, pentru dinamizarea antreprenorială a mediului rural pentru dezvoltarea clasei de mijloc, dar mai avem mult până acolo”, a declarat Butnariu.

Agricultura, slab reprezentată

Pe de altă parte, Gheorghe Pleşu, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Iaşi, s-a arătat nemulţumit de faptul că în prezent, la nivel de judeţ, numărul firmelor din agricultură este redus, deşi potenţialul acestui domeniu este foarte ridicat. „Oamenii nu sunt învăţaţi să-şi deschidă firme şi să lucreze prin intermediul acestora. Să nu omitem faptul că tinerii, în număr foarte mare, vor să plece din sate către oraşe. Am observat la studenţii doctoranzi de la Agronomie că au foarte multe idei bune de business pentru mediul rural. Ele însă trebuie şi puse în practică! Oamenii au idei, dar nu sunt bani! Am observat că tinerilor le lipsesc abilităţile antreprenoriale, mai ales cele necesare găsirii unei finanţări”, a conchis Pleşu.