Exodul asistenţilor: unul în Iaşi, cinci în UE. Pe mâna cui rămânem în viitor?

Salariile mari îi motivează pe tinerii care aleg să se specializeze în domeniul sanitar, fie că e vorba de Facultatea de Asistenţă Medicală, din cadrul Universităţii „Grigore T. Popa” din Iaşi, fie că e vorba de Şcoala Postliceală de Stat „Ghica Vodă” ori şcoala privată sanitară FEG.

În ultimii ani, în UE s-a simţit un exod al tinerilor pregătiţi la noi în ţară, mai ales spre Anglia, unde un salariu de asistent medical într-un spital ajunge la peste 2.000 de lire sterline pe lună. Cei care adună peste 20 de ani de vechime ajung la peste 3.000 de lire.

Tinerii la început de drum iau între 1.800 – 2.000 de lire, adică o sumă de aproximativ 12.000 de lei, bani pe care majoritatea asistenţilor medicali din România îi câştigă într-un an întreg. „Din cei 600 de absolvenţi care termină anul acesta şcoala, e posibil ca 10% să-şi găsească de muncă în sistemul sanitar din Iaşi, în următorii trei ani. Peste 50% însă pleacă în afară, în ţările UE, în special în Anglia. În ultimii ani, adresabilitatea pentru Marea Britanie este foarte mare, din absolvenţii de anul trecut, adică anul 2015, cel puţin 100 sunt plecaţi acolo, unde lucrează o perioadă de timp pe postul de infirmieri, apoi, ca asistenţi medicali, pe salarii de 2.000 de lire sterline. Am absolvenţi care s-au stabilit în Belgia, în zona flamandă, au trebuit să înveţe neerlandeza. S-au stabilit acolo cu tot cu familii”, povesteşte Edmond Ciumaşu (foto), directorul Şcolii Sanitare „Ghica Vodă”.

La această şcoală sunt înscrişi în prezent 1.650 de elevi, din care 600 sunt în ultimul an. Dintre aceştia, 500 frecventează cursurile de asistenţi medicali, 50 cursurile de asistenţi de farmacie şi alţi 50 cursurile de asistenţi medicali de balneofiziokinetoterapie.

Deoarece până la finalul semestrului mai este, reprezentanţii şcolii estimează că, din totalul de 1.650 de elevi din toţi anii, 10% vor fi exmatriculaţi din cauza absenţelor ori nu vor reuşi să promoveze. Însă nu este o cifră îngrijorătoare deoarece acest procent se regăseşte an de an în statistici. „Sunt care mai renunţă, mai fac şi o facultate, deoarece legea permite să urmezi şi o facultate simultan cu o postliceală. Inserţia lor pe piaţa muncii se face în funcţie de posturile scoase la concurs în spitalele din judeţ. Iar aceste concursuri depind de raportul dintre numărul de personal şi numărul de paturi din spital. În prezent, există un deficit, iar situaţia asta se cunoaşte foarte bine la minister, DSP şi autorităţile locale. Dar, ca să poţi să scoţi posturi, trebuie să asiguri finanţare, care vine de la minister. Anul trecut au fost concursuri, s-au scos posturi la Neuro, Chirurgie etc”, mai completează directorul de la „Ghica Vodă”.  

Asistenţii de la balneo ajung la saloane de masaj 

Absolvenţii de farmacie şi cei de la balneo îşi găsesc însă mai uşor un loc de muncă în oraşul Iaşi, din cauza numărului mare de farmacii private care se deschid continuu şi a saloanelor de masaj, care caută specialişti. Cei care îşi găsesc un loc de muncă la stat în balneofiziokinetoterapie ajung la spitalul de Recuperare şi Providenţa, unde există o secţie foarte bine pusă la punct.

„Au mai apărut în ultimii ani saloane de masaj unde se caută asistenţi balneo, nu e acelaşi lucru, dar de ce nu? Dacă se caută profesionişti? Şi în afară, este o oportunitate, e alegerea lor individuală dacă rămân sau pleacă. Actul de studii este proprietate personală, faci ce vrei cu el. E o şansă pe care în anii din urmă nu o aveau. Dar pentru asta trebuie să fie şi foarte bine pregătiţi. Văzând exodul din România al asistenţilor medicali, UE, cu un deficit mare de personal (numai Germania are un deficit de 100.000 de asistenţi), a cerut un program de revalorizare prin care asistenţii care au terminat înainte de 2009, inclusiv, să-şi completeze studiile. Cei care vor să lucreze în UE vor trebui să parcurgă acest program care durează de la 11 la 32 de săptămâni”, menţionează Edmond Ciumaşu.

În această direcţie, în anul 2014 a apărut un Ordin de Ministru prin care s-a aprobat programul special de revalorizare a formării iniţiale de asistent medical generalist, dobândită înainte de anul 2009. În ţară există 14 şcoli care au fost însărcinate de minister să se ocupe de acest program, şcoala ieşeană fiind a doua pe listă, aceasta ocupându-se şi de metodologie. Astfel, Postliceala de Stat din Iaşi este singura şcoală din nord-est şi prima care a început să elibereze deja diplome, în condiţiile în care există şcoli din cele 14 care încă nu au implementat programul.

Această situaţie face ca asistenţii medicali care au primit diploma înainte de 2009 să facă cursurile în alte oraşe din ţară. Concret, la Iaşi au trecut prin acest program în anul 2015 un număr de 300 de asistenţi, care şi-au completat specializarea, iar anul acesta există asistenţi şi din Bistriţa sau Tg. Mureş. Programul însă are o nuanţă care a fost luată deja în discuţie de către profesorii din Iaşi. „Şi România face parte din UE. Prin urmare, ar trebui ca acest lucru să se aplice şi asistenţilor care lucrează în ţară. Am avut discuţii cu asistenţii medicali în care le-am explicat de ce este bine să facă aceste cursuri”, a adăugat Ciumaşu.  

Singurele cabinete de asistenţă medicală din ţară sunt în Paşcani 

Începând cu anul care tocmai s-a încheiat, la spitalele din judeţul Iaşi au început să se scoată la concurs posturi de asistenţi medicali deoarece deficitul prea mare nu mai putea susţine un întreg sistem. Astfel, la nivel de judeţ s-au făcut în jur de 1.000 de angajări, din care 700-800 la spitalele din Iaşi. „La Sf. Spiridon s-a acoperit deficitul în proporţie de 90%, vom şti o cifră mai exactă de anul acesta, deoarece abia din 2016 există un ordin prin care la angajare se cere aviz obligatoriu de la noi, până acum nu era nevoie. Spitalele din Iaşi şi-au acoperit în parte deficitul”, a declarat Liliana Pintilie, preşedinta Ordinului Asistenţilor Medicali Generali din Iaşi.

O altă veste bună a venit tot de la Bucureşti, în anul 2014 aprobându-se o lege prin care se permite înfiinţarea cabinetelor medicale pentru asistenţii medicali. „Asta face din profesia de asistent medical o profesie liberă. Dacă ai 7 zile de făcut ampicilină injectabilă, nu te duci la vecina de bloc să-ţi facă injecţia, faci un contract cu un astfel de cabinet profesionist”, mărturiseşte Edmond Ciumaşu.

Legea îi bucură nespus şi pe reprezentanţii asistenţilor medicali care afirmă: „Există două cabinete la Paşcani. Sunt primele din ţară şi singurele până în prezent, nu mai sunt în alte oraşe. E o noutate pe care o aşteptam de ani de zile”, a mărturisit şi Liliana Pintilie.

Deşi salariile din străinătate sunt uriaşe, comparativ cu cele din ţară, mulţi tineri se lovesc de o barieră, peste care nu mulţi reuşesc să treacă. Trebuie să înveţe foarte bine limba din ţara respectivă. La Postliceala de Stat „Ghica Vodă” se ţin şi cursuri de germană, pentru cei care doresc să plece la muncă acolo, dar numai 15% dintre cei care se apucă de învăţat reuşesc să-şi termine cursul, germana fiind considerată o limbă grea. „Comunicarea e fundamentală, reprezintă jumătate din meserie. În Germania s-a impus nivelul B1 de cunoaştere a limbii, iar pentru asistenţii medicali, B2. Ei trebuie să cunoască limba ca să poată lucra cu pacientul. De aceea, majoritatea se duc spre Anglia deoarece ştiu limba mult mai bine”, a explicat Edmond Ciumaşu, directorul Postlicealei „Ghica Vodă” din Iaşi.

Anual, de pe băncile facultăţii de profil ies în jur de 200 de asistenţi medicali, alţi 200 de la FEG, iar de la Postliceala Sanitară de stat termină 500. Un număr prea mare pentru România, dacă este să adunăm şi absolvenţii din anii trecuţi. Numai că mulţi dintre cei care termină cursurile au deja bagajele pregătite pentru Occident.