FOTO: Povestea orologiului de la Biserica ”Sfântul Spiridon”

Prima informaţie despre existenţa unui orologiu la biserica „Sf. Spiridon” din Iași o aflăm în condica veniturilor pe anii 1801-1802, unde se găseşte următoarea precizare: „Lei 945 ceasornicul ce s’a adus dela Viena” In acelaşi document aflăm că instalarea orologiului a costat 52 de lei, iar ceasornicarul a primit 15 lei. (I.Tanoviceanu – „Începuturile ceasornicăriei în Moldova”, Revista pentru Istorie, Arheologie şi Filologie, Bucureşti, 1909, vol.X).

Nu ştim mai multe informaţii despre acest orologiu, dar se pare că acest prim ceas a fost înlocuit în anul 1843. Regulamentul Oraşului Iaşi din 1830 (inclus în Regulamentul Organic), la art. 51, recomanda ca „pe turnurile bisericilor mai înalte din fiecare cvartal să se monteze câte un ceasornic pentru cunoaşterea orelor”.

În perioada 1835-1837, Epitropia avea în serviciul său doi ceasornicari: fraţii Franţ şi Iohann Horlogher, iar că cel dintâi avea o leafă de 16 lei pe lună. (Sorin Iftimi – „Turnul bisericii „Sfântul Spiridon”, un monument între două lumi”)La 30 decembrie 1840, Comitetul Epitropiei cerea „aşezarea unui clopot la poarta ogrăzii”, urmând a se plăti cinci galbeni pentru această manoperă.

După cum am mai pomenit, ceasurile, dar mai ales ceasornicarii care se aşezau în Moldova, proveneau din Franţa. Ca să aflăm mai multe date despre orologiul din turnul bisericii Sf.Spiridon, am urcat pănă la mecanismul orologiului care încă funcţionează. Din primul moment, am căutat un indiciu privind fabricantul şi am găsit marca acestuia, fixată pe cadrul mecanismului, cu următorul text : AICI