Caută 
5 MIN
„Avem în jur de 300 de pacienţi operaţi cu această tehnică, cu rezultate foarte bune. Marile avantaje ale acestei tehnici sunt că pacientul se mobilizează rapid, durerile de spate postoperatorii sunt reduse, riscul infecţiei este aproape zero“, arată dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neuroghirurgie „N. Oblu“ Iaşi
Dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neuroghirurgie „N. Oblu“ Iaşi: „În patologia degenerativă a coloanei lombare cea mai cunoscută boală este hernia de disc lombară cu implicaţii majore în viaţa socioprofesională a oricărui pacient. Precizez de la început că intervenţia chirurgicală este ultima etapă de tratament în hernia de disc. Atunci când se impune operaţia, tratamentul standard este cel microchirurgical: ablaţia herniei de disc prin abord minim sub microscop operator. Ca alternativă la această metodă şi cu aceleaşi rezultate este discectomia endoscopică, tehnică introdusă şla noi în spital de trei ani. Noi practicăm aşa numita discectomie endoscopică deschisă. Practic, se operează printr-un canal de lucru. Nu se face o incizie a pielii, ci doar o dilataţie a pielii cu anumite instrumente, iar rezecţia osoasă este limitată.
Ablaţia discului ( nota redacţiei – extirparea, scoaterea totală sau parţială a unui fragment de disc intervertebral care a migrat) se face sub controlul unei camere video. Echipa din spital a acumulat suficientă experienţă astfel încât discectomia endoscopică este acum o intervenţie de rutină. Avem în jur de 300 de cazuri operate cu această tehnică, cu rezultate foarte bune. Marele avantaje ale acestei tehnici sunt că pacientul se mobilizează rapid, durerile de spate postoperatorii sunt reduse, riscul infecţiei este aproape zero. Aşa cum spuneam, pacientul se mobilizează imediat după operaţie – de exemplu dacă a fost operat dimineaţa, seara deja se poate mobiliza, iar a doua sau a treia zi poate pleca acasă.
Cicatricea rămasă este în jur de 1,5-2 cm şi se estompează în timp. Din punct de vedere al rezultatelor obţinute de noi până acum, 94,6% sunt foarte bune, datele fiind comparative cu cele din literatura de specialitate.
Chiar trebuie să mă operez? Nu se poate amâna?
Aceasta este o una dintre întrebările frecvente ale pacienţilor. Hernia de disc înseamnă că discul vertebral pleacă de la locul lui şi din această cauză apar simptomele: durerile de spate, durerile de picior. Aşa cum spuneam, boala are mai multe stadii, fiecare fiind însoţit de simptome specifice. De exemplu, în sciatica simplă pacientul prezintă numai dureri foarte mari care fac imposibil mersul. În sciatica complicată apar şi tulburări de sensibilitate – pacientul prezintă amorţeli – parestezii la nivelul membrului afectat. Sau, mai departe, sciatica paralitică în care nu mai poate să-şi mişte laba piciorului: pacientul agaţă covorul din casă cu vârful piciorului. În această situaţie se impune intervenţie chirurgicală de urgenţă. Asta deoarece dacă trec mai mult de trei săptămâni din momentul debutului paraliziei până în momentul intervenţiei chirurgicale, recuperarea, cel puţin statistic, este aproape zero. Sau sciatica şi mai gravă în care apar tulburări de tip retenţie de urină sau retenţie de scaun – aşa numitul sindrom de coadă de cal.
Momentul cel mai important în hernia de disc lombară este cel în care se optează pentru operaţie, indiferent de tipul intervenţiei: să nu fie nici prea devreme, nici prea târziu. De aceea, când apare o durere de spate, e bine ca pacientul să se adreseze medicului. Nu orice sciatică se operează. O invetigaţie RMN care a devenit standardul imagistic pentru diagnosticul unei hernii de disc lombare, stabileşte foarte clar tipul de leziune, nivelul herniei.
Situaţii în care se recomandă intervenţia chirurgicală
„De asemenea, dacă vorbim de simptomatologie, există trei situaţii foarte clare în care se recomandă intervenţia chirurgicală.
-Sciatica hiperalgică – durerile nu cedează la nici un fel de tratament. Exemplul cel mai frecvent este când durerea puternică de spate cedează şi apare durerea în picior. Este un semn clar că acolo o porţiune de disc a migrat şi comprimă nervul la ieşirea din coloană. Şi este necesară operţia.
– Sciatica cu deficit neurologic -descrisă mai sus.
-Sindromul de coadă de cal – apar tulburări grave tip retenţie de urină sau fecale.
Până la aceste momente pacienţii pot urma tratament conservator. Consider că decizia intervenţiei aparţine până la urmă pacientului bine informat asupra bolii şi a evoluţiei acesteia. Mulţi pacienţi au reticenţă faţă de intervenţia standard pentru că se tem de perioada de repaus pe care o presupune operaţia clasică. Dar, au şi varianta intervenţiei endoscopice care asigură o mobilizare rapidă a pacientului. În plus, durata de spitalizare este mică – 2-3 zile, iar pacientul îşi poate relua activitatea imediat după ieşirea din spital. Binenînţeles, asta dacă nu e vorba de o activitate care implică eforturi foarte mari. Şi pentru orice pacient, indiferent de tehnică, indicaţiile postoperatorii sunt cele de aş proteja coloana, de a evita eforturile fizice foarte mari, solicitante. Ar trebui înţeles că în momentul când apare această boală, nu mai vorbim de o coloană normală. Dar, ceea ce face pacientul ulterior ţine de modul lui de a înţelege boala, de a-şi schimba igiena vieţii.
Ar trebui să înţeleagă că sportul timp de 30 de minute pe zi chiar este sănătos, că eforturile fizice majore şi mişcările de uzură ar trebui evitate, că trebuie să înveţe cum se fac corect anumite mişcări zilnice, uzuale, care este poziţia corectă a spatelui etc. Toate acestea duc la uzura coloanei şi în timp poate apărea o altă hernie de disc, la alt nivel al coloanei. Repet, depinde de pacient dacă va înţelegecă trebuie să-şi schimbe igiena vieţii pentru aş proteja coloana.
Acestea indicaţii sunt valbile indiferent de tehnica operatorie prin care se rezolvă hernia de disc. Pacientul este cel care optează pentru tipul de intervenţie, având în vedere avantajele şi dezavantajele fiecăreia. În principiu, orice pacient indiferent de vârstă, sex sau nivelul herniei poate beneficia de o astfel de intervenţie“.
