Ultimele concluzii ale judecătorilor la epopeea mitei doctorului Botez de la Recuperare

Informaţia apare în motivarea Curţii de Apel Iaşi, instanţa care, în aprilie, l-a condamnat definitiv pentru Botez, la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. Medicul ieşean, despre care inclusiv judecătorii spun că este unul dintre cei mai reputaţi chirurgi ortopezi din Iaşi, ar fi încercat să îşi denigreze pacientul căruia i-a cerut mită, inducând ideea că acesta este folosit de Poliţie şi Parchet împotriva sa. Denunţătorul este un ieşean din mediul rural, care, atunci când i s-ar fi cerut mită, avea dureri cumplite şi care are un handicap de vedere grav.

În documentul citat, obţinut de „Ziarul de Iaşi“, se arată că, la momentul la care Paul Botez ar fi comis infracţiunile de pretindere şi luare de mită, acesta ar fi fost singurul doctor de la Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi care efectua intervenţii de artroplastii de şold. În timpul procesului, Botez a spus despre aceste intervenţii că sunt echivalente unui transplant de organ. Pacientul de la care Botez avea să fie condamnat se nu­meşte Neculai A. şi este din comuna Scân­teia. La momentul faptelor, acesta avea 56 de ani. Pacientul s-a internat la Spitalul de Recuperare pe 4 iunie 2013, a fost consultat de medicul de gardă, stabilindu-se diagnosticul de „necroză aseptică cap femural“. Neculai A. a aflat, pe 9 iunie 2013, de la alţi pacienţi, că medicul Paul Botez este „şeful clinicii, o persoană cu autoritate şi că acesta pretinde în mod obişnuit sume de bani considerabile în vederea efectuării intervenţiilor chirurgicale de mare complexitate asupra cărora are exclusivitate şi pe care nu le efectuează decât în cazul în care i se oferă plăţi“, se arată în motivare. 

A doua zi, medicul Paul Botez i-a solicitat 5.000 de lei pentru a efectua operaţia de artroplastie, mai spun judecătorii. Banii ar fi urmat să fie obţinuţi de pacient prin vânzarea unui teren.

„Demonizarea“ denunţătorului 

Judecătorii au mai precizat că Neculai A. a fost externat având dureri foarte mari şi a plecat spre casă, cu trenul. În gară, s-a plâns unui poliţist despre faptul că i se ceruseră bani la spital, fiind îndrumat de agent să meargă să depună plângere. A fost audiat în timpul procesului inclusiv poliţistul care l-a îndrumat pe pacient să depună plângere, demontându-se astfel varianta apărării, conform căreia pecientul a fost folosit de anchetatori pentru a-l „înfunda“ pe Botez. „Martorul, persoană încadrată într-un grad de handicap sever şi permanent, su­feră în mod real de necroză aseptică cap femural bilaterală (…) Nu s-a dovedit şi nu există niciun temei pentru a se susţine că el a fost determinat să formuleze un denunţ în mod mincinos şi că în cauză există pro­vocare poliţienească de natură a înfrânge dreptul la un proces echitabil. Denunţă­torul este cel care a căutat sprijinul or­ganelor judiciare întrucât suferea de dureri, a constatat că nu are nicio şansă să fie operat în lipsa sumei de 5.000 de lei de care nu dispunea şi, potrivit propriilor declaraţii «pentru ca medicul să nu mai ceară şi de la alţi»“, au stabilit judecătorii. Aceştia au mai precizat că, deşi denunţătorul este o persoană cu o vedere extrem de re­dusă, fiind permanent agitat şi haotic, acesta nu a relatat aspecte inventate, aşa cum a ivocat apărarea în timpul procesului. „Este egal în faţa legii cu toţi cetăţenii români“, a stabilit instanţa. 

La o lună de la momentul primei pre­tin­deri, având aparatură asupra sa, denunţătorul a mai avut discuţii cu Botez, din care reiese că acesta i-a cerut mită. „5.000 de lei te costă , cincizeci de milioane“, i-a spus medicul lui Neculai A., pe 9 iulie 2013. A doua zi, pacientul ar fi venit cu un plic în care se aflau 4.000 de lei, pe care l-a lăsat în biroul doctorului. În scurt timp, oamenii legii au intrat în biroul lui Botez. 

De ce a fost lăsat Botez să profeseze 

În timpul procesului, Paul Botez a spus despre interceptările incriminatorii că au fost scoase din context, considerând că Parchetul a realizat un montaj, pentru a putea să-l acuze. „Inculpatul Botez Paul a declarat că este victima unei provocări poliţieneşti“, spun judecătorii, care au mai precizat, în motivare, că acastă ipoteză este nefondată şi că o justificare a investigaţiei pornite de Parchet împotriva lui Botez poate fi însăşi „corupţia din sistemul medical românesc“.

Despre cei 5.000 de lei, Botez a spus în instanţă că, de fapt, i-a spus această sumă pacientului deoarece atât costă o artroplastie în privat. „Apărarea a formulat grave susţineri cu privire la ticluirea unor probe în sprijinul unei învinuiri nedrepte, ară­tând, în contradictoriu cu inculpatul, că Paul Botez şi A. Neculai nu s-au întâlnit pe 09 iulie 2013, că o singură înregistrare datând din 10.07.2013 ar fi fost scindată intenţionat, fraudulos, în două înregistrări, pretinzându-se de către acuzare în mod mincinos că una datează din 9 iulie 2013 şi alta din 10 iulie 2013. Tribunalul, pentru toate motivele arătate mai sus, reţine că aceste susţineri grave nu pot fi primite, că nu sunt fondate…“, se arată în motivarea Curţii de Apel, care şi-a însuşit situaţia de fapt stabilită de Tribunal. 

Curtea de Apel Iaşi nu a fost însă de acord cu cuantumul pedepsei stabilite în cazul lui Botez, considerând că 2 ani şi 6 luni cu suspendare este o condamnare suficientă pentru reeducarea lui Botez. De asemenea, judecătorii au motivat şi motivul pentru care nu i-au interzis lui Botez să îşi exercite meserie. „Din actele depuse la dosar rezultă că inculpatul este un reputat specialist, cunoscut în România şi străinătate, că în intervalul octombrie 2015 – septembrie 2017 avea deja programate 568 de intervenţii chirurgicale. Instanţa de apel consideră că în acest caz aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a profesa ca medic ar avea consecinţe negative mai importante pentru pacienţi decât pentru medic“, se arată în motivare. 

Contactat telefonic ieri, pentru a comenta motivarea, avocatul Robert Amuntencei, unul dintre apărătorii lui Botez, ne-a precizat că respectă decizia instanţei şi că nu are alte comentarii de formulat.