Ministrul Toader, contrazis de unul din cei mai titraţi specialişti ieşeni în Drept, fost subordonat

joi, 28 septembrie 2017, 09:23
2 MIN
 Ministrul Toader, contrazis de unul din cei mai titraţi specialişti ieşeni în Drept, fost subordonat

Unul dintre cei mai titraţi specialişti ieşeni în Drept, profesorul universitar Valerius M. Ciucă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi şi judecător la Tribunalul Uniunii Europene începând cu 12 ianuarie 2007, îl contrazice chiar pe cel care, la universitatea ieşeană, i-a fost decan şi rector: ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în cea mai arzătoare chestiune juridică a momentului: Dosarul Belina şi comperenţele DNA sau Guvernului.

Recent, ministrul Tudorel Toader, fost decan al facultăţii de Drept ieşene şi rector suspendat al Universităţii 'Cuza", declara că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ.

"Hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că e ordin de ministru, verificarea legalităţii catelor normative infralegale se realizează de către instanţa de contencios administrativ. Multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanţele de contencios administrativ spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ", declara marţi Tudorel Toader.

Ieri, într-o amplă postare pe pagina personală de Facebook, judecătorul european Valerius M. Ciucă, cadru universitar chiar la facultatea condusă de actualul ministru al Justiţiei, l-a contrazis pe fostul său superior din punct dfe vedere ierarhic. Redăm în rândurile următoare postarea integrală a judecătorului Ciucă:
 
„Curtea Constitutionala si contenciosul administrativ…
 
Orice actiune (inclusiv in contencios administrativ) este compatibila cu actiunea penala.
 
Penalul tine in loc nu doar civilul, ci intregul ansamblu al actiunilor in justitie daca, fireste, exista elemente penale. Altminteri, toti infractorii din institutiile statului ar nega competenta generala a titularului unic al actiunilor publice, nimeni altul decat Ministerul Public. Imi si imaginez cum, intr-o crima de inalta tradare, surprins in flagrant, inculpatul s-ar apara negandu-i statului dreptul de-a-i anihila imoralul rezultat…, sau ar solicita competenta exclusiva a … comisiei de etica…
 
Actiunea penala nu cunoaste sincope temporale decat in situatii exceptionale si nici "insule de non-penalitate" pe teritoriul Romaniei. Statul acesta este suveran pe fiecare milimetru patrat din pamantul sau, iar actiunea penala este un atribut al suveranitatii sale! Ea este continua si "panteica"…Nu cunoaste "locuri de azil, de refugiu" ci, eventual, tot in situatii exceptionale, o temporizare de ordin politic si constitutional in legatura cu functiile dotate cu imunitate temporara. Dar, sub aspectul realitatii, al calitatii unui act (nu este normal ca un legiuitor sa fie vulnerabil in fata faptelor de lobby…), ei bine, nu exista nici un obstacol.
 
Asa stau lucrurile in dreptul european (de fapt, noi cunoastem povestea recenta, trista, a unor europarlamentari…) Investigatia penala nu se opreste la poarta niciunui "altar"… Nu exista "sanctuare" de impunitate intr-un stat civilizat! Si, N.B.!, fapt interesant, principiul "actualitatii" actiunii penale, inlocuieste, tot mai mult in statele civilizate, vechiul principiu al "oportunitatii", sub imperiul caruia guvernantii, oamenii puterii majoritare, in general, erau cercetati doar dupa terminarea mandatelor politice…
 
In cazul Belina, noua obsesie nationala, contenciosul este absolut irelevant: lipseste subiectul activ (adica un eventual petent nemultumit; dimpotriva, cu exceptia justitiarilor, toata lumea-i multumita…); dar, si mai interesant, lipseste si cauza, deoarece faptele incriminate vizeaza simple acte pregatitoare (modificari de clasificari etc.). Paradoxal, pentru a avea un tablou de-a dreptul hilar, lipseste si "paratul", deoarece nu ministrii, ci guvernul este cel ce exprima vointa "administrativa" de transfer al proprietatii, vointa, eventual, cenzurabila…
 
De meditat…”

Comentarii