Harta Europei literare, re-scrisa in Romania trei seri la rind

In a doua seara a festivalului, am intrebat-o pe Juli Zeh, care a fost in comisia de jurizare pentru Academia Schloss Solitude Stuttgart, in sezonul trecut, de ce l-a ales pe Daniel Banulescu. In caz ca nu stiati, in comisia pentru acest grant este o singura persoana pentru fiecare arta, deci alegerile nu le face decit aceasta. Nu va imaginati cine stie ce motive pentru care am pus aceasta intrebare. Pur si simplu sint si eram curioasa ce cauta si ce ii intereseaza pe altii in literatura unui scriitor. "Pentru ca mi-a placut foarte mult?", vine raspunsul-intrebare al ei. "Volumul de poezie?", intreb pentru ca Daniel Banulescu are intr-adevar un volum tradus in germana de Ernst Wichner, volum pentru care a si primit acum citiva ani un premiu. "Nu, nu-i stiu poezia. Dar mi-a placut foarte mult romanul lui, Te pup in fund, Conducator Iubit", mi-a raspuns Juli. "Imagineaza-ti ca am primit mii de aplicatii. Tot citeam chestii plictisitoare, poezie germana obosita, dadeam foaie cu foaie si nu intrevedeam nimic bun. Si dintr-odata deschid romanul asta. Parca m-a pocnit. Atit de dur, scris brutal, fara pic de preocupare pentru scris, pentru stil, pentru cititor. Cu cit citeam mai mult, cu atit spuneam mai cu convingere: asa, loveste-ma!".

Aceasta mica discutie de cina cred ca spune foarte multe despre cum ne citesc altii, pentru ca tot si-a propus festivalul sa re-scrie, chiar si metaforic, harta Europei. Iata deci cit conteaza lucrurile pe care obisnuim sa le dispretuim atunci cind le gasim intr-o carte. Cine si-ar fi putut imagina ca pina si neglijenta poate fi perceputa ca o marca stilistica si ca, intr-un teanc de carti, care devin asemanatoare si pentru ca autorii stapinesc foarte bine (aceeasi) arta a scrisului, ezitarea si intuitia pot valora mai mult decit mestesugul bine asimilat.

Publicul s-a dezmortit brusc in a treia seara

Poate ca istoria de mai sus nu are nici o legatura cu alegerea scriitorilor pentru aceasta prima editie a Festivalului International de Literatura initiat de Oana Boca, Bogdan-Alexandru Stanescu si Vasile Ernu. Dar cumva literatura celor prezenti tine cont mai degraba de placerea lecturii decit de a raspunde unor norme general acceptate.

Culmea ironiei este ca, dintre toti, chiar Juli Zeh este cea mai "scriitoare", in sens tehnic. Am citit Schilf cu creionul in mina si cu convingerea ca de aici pot invata ceva despre scrierea unui roman, la fel cum am facut-o in ultimii ani cu unele carti ale lui Ian McEwan, Ishiguro sau Jonathan Coe. Dar o astfel de lectura nu o poti face nici cu cartile lui Attila Bartis, nici nu cele ale lui György Dragoman, nici cu Mizeria. O antibiografie, a lui Wojciech Kuczok, nici macar cu proza scurta a lui Philip Ó Ceallaigh, toti invitati ai acestei prime editii.

Nu stiu citi dintre cei prezenti la Clubul Muzeului Taranului Roman in cele trei zile ale festivalului, care a avut ca tema mare "Re-writing the Map of Europe: Our Private Wars", s-au repezit la librarie sa cumpere cartile scriitorilor invitati. Chiar sint curioasa sa aflu asta si, mai ales, motivele pentru care au facut-o. Daca au contat doar fragmentele citite sau au contribuit si discutiile. Daca au ramas intrebari nepuse. Daca ar fi trebui sa… ceva, altceva. Senzatia mea cea mai concreta a fost ca abia in a treia zi a inceput cu adevarat festivalul, pentru ca publicul, destul de rece in prima seara, usor cald in cea de a doua, s-a dezmortit brusc in ultima seara, iar oamenii au inceput sa puna intrebari, sa-si arate curiozitatea si cu greu s-au lasat induplecati sa plece dupa aproape doua ore jumatate, cind in aceeasi sala incepea un festival de tango.

––-

Ce avem de oferit Vestului si ce vrea acesta de la noi

Ultima seara i-a adus la Bucuresti pe Dragoman si Bartis, doi scriitori maghiari plecati din Romania la mijlocul anilor ’80, ale caror carti au avut un foarte mare succes international in ultimii ani, deci interesul publicului a fost poate mai mare din aceste motive. Alaturi de cei doi scriitori maghiari, sub tema "Go West", au fost Filip Florian, Ana Maria Sandu, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lazarescu. Ei au fost pe aceeasi lungime de unda, fiind convinsi ca nu exista o formula care sa iti serveasca succesul international pe tava. Bartis a spus ca a scris asa pentru ca nu putea altfel, in timp ce Florian este convins ca un scriitor trebuie sa-si vada de obsesii si sa nu se preocupe daca ceea ce va fi o carte se va vinde bine sau nu. Interesanta insa a fost viziunea prozatorului Lucian Dan Teodorovici, dublata de aceea a editorului: nu de putine ori i s-a intimplat ca editorii straini sa ceara carti despre comunism, desi la noi pare asa, o tema scrisa, re-scrisa si rasuflata, care nu ar mai interesa pe nimeni.

Multe intrebari din public chiar s-au orientat in aceasta directie, scriitorii fiind intrebati daca nu e cazul s-o lasam mai moale cu comunismul si sa ne apucam si de altceva. Asta poate si pentru ca cel putin citeva dintre romanele scriitorilor prezenti in cea de a treia seara sint si despre comunism: Sint o baba comunista! de Dan Lungu, Fata din casa vagon de Ana Maria Sandu, Regele Alb de György Dragoman. Discutia a fost palpitanta, mai ales pentru cei care au fost si la serile precedente ale festivalului.

"Oamenii din strainatate nu sint constienti de ce inseamna Romania"

Cum tema celei de a doua seri a fost "My strange past – my stranger present", Simona Popescu, prezenta alaturi de Cezar Paul-Badescu, Kuczok si Zeh, a citit un text incitant, sarcastic, mai degraba extrem de personal decit cu intentii polemice, despre "acum si atunci". Relatie care s-a potrivit de minune cu "aici si acolo", respectiv Est si Occident. Iar Juli Zeh, care a trait o vreme in Bosnia, a si publicat o carte despre aceasta parte a Europei, a punctat: "Fascinatia pentru Estul Europei a venit din suflet, dupa caderea Cortinei de Fier. Mi-am dat seama ca Estul Europei ma fascina intr-un mod personal. Era ceva ce imi lipsea. Eram plictisita si enervata de mentalitatea din Vest. In Est m-am simtit acasa."

Nu stiu daca acelasi lucru il poate spune Philip Ó Ceallaigh, invitat in prima seara a festivalului, alaturi de Costi Rogozanu, T.O. Bobe si Mitos Micleusanu. Dar cert este ca de citiva ani traieste in Romania, mai mult, a invatat si limba. "Am vrut sa traiesc o viata simpla si sa scriu. Nu am stiut ce faceam. Oamenii din strainatate nu sint constienti de ce inseamna Romania." El a scris aici Insemnari dintr-un bordel turcesc, care i-a adus un mare premiu de debut in Irlanda, a fost tradusa in limba romana si, sint convinsa, multi asteapta al doilea volum al sau, din care a fost prezentat un fragment, volum anuntat pentru jumatatea anului viitor.

–––

» "Am hotarit sa organizam acest festival deoarece in Romania nu exista festivaluri de literatura. Am avut oportunitatea de a invita scriitori de prima mina si de a-i uni sub o palarie comuna. Este vorba de scriitori care nu se incadreaza in tiparul scriitorului national, scriitori care cred ca se simt sufocati de acest tipar." – Bogdan-Alexandru Stanescu, director editorial Polirom, unul dintre initiatorii evenimentului

–––

In deschiderea festivalului a avut loc lectura povestirii My Secret War de Philip O Ceallaigh. Momentul a fost sustinut de actorul irlandez Simon Toal, venit special la Bucuresti pentru acest eveniment si beneficiind de sprijinul Department of Foreign Affairs of Ireland. My Secret War face parte din volumul The Pleasant Light of Day, de Philip Ó Ceallaigh, care va aparea in 2009 la Penguin, in Irlanda, si ulterior la Polirom.

–––

Festivalul International de Literatura Bucuresti

Partener principal: Editura Polirom.

Sponsor: restaurantul "La Mama".

Parteneri: Ambasada Irlandei in Romania, Centrul Cultural al Republicii Ungare, Institutul Polonez din Bucuresti, Fundatia "Noi citim", Institutul Cultural Roman, Centrul National al Cartii din cadrul Institutului Cultural Roman, "Suplimentul de cultura", Carturesti, Asociatia pentru Excelenta in Sport, Ambasada Germaniei in Romania si Centrul de Carte German, reprezentantul Tirgului de la Frankfurt, clubul Taranului Roman.

Parteneri media: "Dilema Veche", TVR, "Observator cultural", "Romania literara", "Adevarul literar si artistic", "Altitudini", "Orizont" si "Contrafort".

–––

Vizitati site-ul oficial al evenimentului, www.supliment.polirom.ro/filb/