A furat jumătate de milion de lei de la Unicredit, dar a fost lăsat în libertate ca să poată returna banii

Pe parcursul a 9 luni, Ionuţ Boidache a provocat băncii un prejudiciu de 514.000 lei, speculând o caracteristică a sistemului informatic al acesteia. Efectua o tranzacţie pe internet din contul său curent în euro. În acel moment, suma aferentă era blocată automat de sistemul informatic al băncii. Rămânea temporar în cont, dar indisponibilă şi rezervată pentru ulterioara decontare. Intra apoi în aplicaţia informatică internă a băncii, îşi accesa contul şi debloca suma rezervată pentru tranzacţie.

Banii îi rămâneau în cont, iar comerciantul era plătit din fondurile băncii, întrucât Boidache nu avea fonduri disponibile în lei. Într-un mod similar, Boidache retrăgea şi bani de la bancomat. Efectua o extragere de bani de pe card, iar apoi revenea la serviciu şi proceda la deblocarea sumei retrase care devenea astfel din nou disponibilă. Contul său devenise astfel un adevărat urcior fermecat, din care oricât lua, rămânea la fel de plin. Boidache a fost trimis în judecată în martie anul trecut, iar în decembrie a fost condamnat de magistraţii Tribunalului la 2 ani de închisoare, dar cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.

Sentinţa a fost contestată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal, care au cerut aplicarea unei pedepse cu închisoarea pe o durată mai îndelungată şi cu executarea în regim de detenţie. „Prin pedeapsa aplicată de instanţa de fond nu se atinge scopul urmărit de către legiuitor prin aplicarea pedepselor penale, respectiv prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Se impune condamnarea la executarea pedepsei în regim de detenţie, aceasta fiind singura modalitate de reeducare a inculpatului, de formare a unei noi atitudini a acestuia faţă de valorile sociale şi implicit de descurajare pe viitor a unor comportamente infracţionale asemănătoare”, au arătat procurorii. Aceştia au subliniat faptul că tânărul efectuase 546 de operaţiuni ilegale, pe parcursul a doar 9 luni, dând astfel dovadă de perseverenţă în infracţiune. Efectele grave asupra reputaţiei băncii şi a încrederii clienţilor în aceasta a fost un alt argument invocat de procurori.

Magistraţii Curţii de Apel, care au analizat contestaţia procurorilor au fost de acord cu aceştia, că soluţia primei instanţe a fost „prea blândă”. Ca urmare, au decis majorarea ei până la 2 ani şi 8 luni de închisoare. În schimb, judecătorii au apreciat că închisoarea l-ar putea afecta, moral, pe tânărul aflat în curs de îndreptare şi care începuse să dea, treptat, banii înapoi. „Instanţa are în vedere că inculpatul a depăşit adicţia de jocuri de noroc, a recunoscut comiterea faptei şi a conştientizat urmările acesteia, este bine integrat în societate, nu are antecedente penale, iar o executare efectivă a pedepsei ar putea compromite şi mai mult evoluţia morală a inculpatului; nu în ultimul rând, executarea pedepsei ar putea pune în pericol şi posibilitatea de reparare a prejudiciului de către partea civilă”, au justificat magistraţii suspendarea executării. Sentinţa Curţii de Apel este definitivă.