Caută 
Ştiţi cât scoate anual din buzunarul fiecărui ieşean funcţionarea CJ?
Administraţia judeţeană din Casa Pătrată ne costă pe fiecare între 500 şi 650 de lei
2 MIN
Dacă, în privinţa investiţiilor, administraţia judeţului s-a menţinut anul trecut în Top 10, mai exact pe locul 8 între celelalte consilii judeţene după ponderea în totalul cheltuielilor, la funcţionare a fost de departe prima. De aproape 500 de milioane de lei a avut nevoie CJ Iaşi ca să „trăiască” în 2022, an în care la investiţii au mers 118 milioane de lei, adică de peste 4 ori mai puţin. Laitmotivul oricărei conduceri a CJ pentru această diferenţă uriaşă este că Iaşul are cea mai mare direcţie de asistenţă socială şi de aici mai multe cheltuieli de personal care cresc secţiunea de funcţionare. Totuşi, Suceava a cheltuit ceva mai mult anul trecut pentru asistenţa socială, iar Neamţul şi Clujul doar ceva mai puţin ca Iaşul.
După criteriul mărimii cheltuielilor de funcţionare, care aşază Iaşul pe primul loc între cele 41 de judeţe, podiumul este completat de Prahova, cu 421 de milioane de lei alocaţi anul trecut în acest scop, şi de Cluj, cu 384 de milioane. Lângă podium urmează trei judeţe cu secţiuni de funcţionare foarte apropiate ca valoare: Timiş, 366 de milioane, Constanţa, 365 de milioane, şi Suceava, 362 de milioane de lei. Cele mai mici bugete alocate cheltuielilor de personal, bunuri şi servicii, asistenţei sociale etc. au fost ale CJ-urilor din Teleorman (140 de milioane), Giurgiu (136 de milioane) şi Covasna (132 milioane de lei).
Ordinea se schimbă radical dacă raportăm aceste sume la numărul de locuitori din fiecare judeţ. Tulcea, care la mijlocul anului trecut avea cea mai mică populaţie după domiciliu (226 de mii de locuitori), conduce autoritar clasamentul: funcţionarea Consiliului Judeţean l-a costat pe fiecare tulcean 846 de lei. La mare distanţă vine „nota de plată” pentru localnicii Vâlcei, 679 de lei, şi Sălajului, 674 de lei. Iaşul e abia al 30-lea, cu 504 lei/cap de locuitor, foarte aproape de Bihor, 507 lei, şi la egală distanţă de Cluj (517 lei) şi Timiş (481 de lei). CJ Dâmboviţa şi CJ Braşov au costat cel mai ieftin: 389, respectiv 374 de lei.
Populaţia după domiciliu este indicatorul preferat al administraţiilor locale, pentru că este mai mare decât cea reală, cea rezultată la recensământ, şi, prin urmare, aducătoare de venituri mai mari de la bugetul de stat. Pentru judeţul Iaşi, de exemplu, diferenţa este de peste 220 de mii de locuitori (cea mai mare din ţară), ultimul recensământ numărând abia 760 de mii de ieşeni. „Factura” fiecărui ieşean pentru CJ creşte astfel pe măsură: de la 504 la 653 de lei. Cel mai scump CJ rămâne tot cel din Tulcea, 992 de lei/loc., urmat de data asta de CJ Vaslui, 835 lei/loc. Braşovul şi Dâmboviţa încheie şi de data asta clasamentul, alături de Teleorman, în vreme ce un clujean, un timişean şi un bihorean ar avea de plătit între 560 şi 565 de lei pentru administraţia judeţelor lor.
Cum măsurile de austeritate adoptate de guvern în mod inegal pentru sectorul de stat şi pentru cel privat nu vor afecta instituţiile bugetare decât în foarte mică măsură, şi asta doar după 1 ianuarie 2024, e de aşteptat ca aceste cheltuieli pe care niciun român nu le resimte direct în propriul buzunar să fie mai mari în anul care se încheie.
