De altfel, cercetătorii au în intenție să aducă acest senzor pe piață, în contextul în care, la nivel mondial, estimările OMS sunt că 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar această cifră ar putea crește până la 139 de milioane în 2050.

Boala Alzheimer are o perioadă fără simptome de 15 până la 20 de ani înainte de apariția primelor simptome clinice. Astfel, cu ajutorul senzorului dezvoltat la Bochum, cercetătorii sunt capabili să identifice aceste semne în sânge cu până la 17 ani înainte, notează Science Dauly.

Senzorul detectează plierea cu defecte a biomarkerului proteic amiloid-beta. Pe măsură ce boala avansează, această pliere defectuoasă provoacă depozite caracteristice în creier, așa-numitele plăci.

”Scopul nostru este de a determina riscul de a dezvolta demența Alzheimer într-un stadiu incipient, cu ajutorul unui simplu test de sânge, chiar înainte ca plăcile toxice să se formeze în creier, pentru a ne asigura că o terapie poate fi inițiată la timp”, spune profesorul Klaus Gerwert, director fondator al Centrului de diagnosticare a proteinelor (PRODI) de la Ruhr-Universität Bochum. Echipa sa a cooperat pentru acest studiu cu un grup de la Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg (DKFZ), condus de profesorul Hermann Brenner.

Depistarea timpurie a bolii Alzheimer

Cercetătorii au analizat plasma sanguină de la participanții la studiul ESTHER, desfășurat în Saarland, pentru a căuta potențiali biomarkeri ai bolii Alzheimer.

Probele de sânge fuseseră prelevate între 2000 și 2002 și apoi congelate. La acea vreme, participanții la test aveau între 50 și 75 de ani și nu fuseseră încă diagnosticați cu boala Alzheimer.

Pentru studiul actual, au fost selectați 68 de participanți care fuseseră diagnosticați cu boala Alzheimer pe parcursul celor 17 ani de urmărire și au fost comparați cu 240 de subiecți de control fără un astfel de diagnostic.

Echipa condusă de Klaus Gerwert și Hermann Brenner a urmărit să afle dacă semnele bolii Alzheimer puteau fi găsite deja în probele de sânge la începutul studiului.

Astfel, senzorul dezvoltat a fost capabil să identifice cu un grad ridicat de acuratețe 68 de subiecți care au dezvoltat ulterior boala Alzheimer. Pentru comparație, cercetătorii au examinat alți biomarkeri cu ajutorul tehnologiei complementare și foarte sensibile SIMOA – în special biomarkerul P-tau181, care este propus în prezent ca biomarker candidat promițător în diverse studii.

”Spre deosebire de faza clinică, însă, acest marker nu este potrivit pentru faza timpurie, fără simptome a bolii Alzheimer. În mod surprinzător, am constatat că concentrația de proteină a fibrelor gliale (GFAP) poate indica boala cu până la 17 ani înainte de faza clinică, chiar dacă face acest lucru cu mult mai puțin precis decât senzorul imuno-infraroșu”, a transmis Klaus Gerwert rezultatele studiului comparativ.

Cu toate acestea, prin combinarea deformării amiloid-beta și a concentrației GFAP, cercetătorii au reușit să crească și mai mult acuratețea testului în faza fără simptome.

Ce și-au propus cercetătorii

Oamenii de știință speră că un diagnostic precoce ar putea ajuta la găsirea găsirea unui tratament cât mai bun pentru această afecțiune neurodegenerativă.

Mai mult, aceștia au brevetat deja senzorul, la nivel internațional, astfel că betaSENSE, cum este numit dispozitivul, și și-au propus să îl aducă pe piață și să obțină aprobarea ca dispozitiv de diagnosticare, astfel încât să poată fi utilizat în laboratoarele clinice.

”Viziunea betaSENSE este că boala poate fi oprită într-un stadiu fără simptome, înainte de apariția unor daune ireversibile”, a mai spus Gerwert.