Cât de toxice sunt Facebook şi celelalte reţele sociale? (II)

Acuzaţia lui Mark Zuckerberg nu este însă cu totul lipsită de obiect. The New York Times, în cazul căruia se întrevede o frustrare datorită faptului că Frances Haugen a preferat să aleagă în locul său Wall Street Journal pentru aceste dezvăluiri majore, vorbeşte despre un „moment inconfortabil” care a avut loc pe 7 octombrie 2021 atunci când o firmă de relaţii publice fondată de un fost consilier al lui Barack Obama, Bill Burton (detaliu extrem de interesant!), l-a invitat pe Jeff Horwitz, jurnalistul de la Wall Street Journal cu care Haugen fusese în legătură în întreaga perioadă, la o conferinţă Zoom în cursul căreia ea s-a oferit să dea o parte din aceleaşi documente către alte 17 companii media, din Statele Unite şi Europa, întregul proces urmând să fie gestionat de respectiva companie de relaţii publice. O altă firmă implicată în demers, AWO, este cea care încurajat-o pe Haugen să meargă în Europa, „pentru că Europa este locul cel mai potrivit în care se pot rezolva probleme pe care ea încearcă să le rezolve”. Este un semnal clar că întregul proces este deja dirijat de actori influenţi, cu o agendă mai largă, cu probabile interese politice şi de afaceri semnificative.

Frances Haugen are un intens program de întâlniri în Europa, în Marea Britanie, Franţa şi Germania. Luni, 8 noiembrie a avut loc o audiere în Parlamentul European. The New York Times crede că decidenţii politici de pe vechiul continent ar putea fi mult mai determinaţi decât cei din Statele Unite să ia măsuri de reglementare radicale. Un lucru previzibil, de altfel. Europenii sunt extrem de frustraţi de dominaţia giganţilor tehnologici americani pe fondul unei jenante rămâneri în urmă în acest domeniu esenţial în raport cu Statele Unite şi China. E însă neclar ce tip de soluţii se pot imagina, soluţii care să fie însă şi viabile. S-a văzut deja cum în Europa reglementări extrem de rigide precum cele impuse de GDPR au un impact negativ asupra inovaţiei europene în domeniul digital. Pentru că mai ales în cazul reţelelor sociale ca Facebook cu peste 2 miliarde de utilizatori e greu de văzut ce tip de soluţii pot fi găsite care să evite problemele serioase semnalate fără să afecteze grav modelul de afaceri. Conducerea Facebook îşi pune speranţele în soluţii bazate pe Inteligenţa Artificială. Însă mulţi experţi, inclusiv unii din interiorul corporaţiei, sunt sceptici, vorbind despre dificultăţile reale ale acestor algoritmi de a acţiona corect chiar în situaţii relativ simple. 

Până relativ recent, cu 5-6 ani în urmă, percepţia generală privind reţelele sociale era una preponderent pozitivă. În 2010, Larry Diamond considera noile instrumente digitale reprezentate de reţelele sociale o „tehnologie eliberatoare care le-ar putea da posibilitatea cetăţenilor să transmită informaţii, să raporteze infracţiuni, să exprime opinii, să mobilizeze oamenii la proteste, să monitorizeze alegerile, să supravegheze activitatea guvernului, să extindă participarea civică şi orizonturile libertăţii”. În timp ce Nicholas Kristof scria în The New York Times, în timpul Primăverii Arabe, că asistăm la un nou tip de revolte sociale în care „trupele guvernamentale care trag focuri de armă  se confruntă cu tineri protestatari care ripostează cu tiruri de tweet-uri”.

Lucrurile s-au schimbat însă radical între timp. Există trei tipuri mari de provocări cu care se confruntă nu doar Facebook, ci şi celelalte reţele sociale. Prima se referă la acuzaţiile deja discutate anterior. Domeniu, în general necontroversat. Mai toată lumea este de acord în privinţa problemelor create, deşi lucrurile se complică atunci când e vorba de posibilele soluţii. O a doua chestiune care stârneşte îngrijorare în America este utilizarea reţelelor sociale de către puteri străine ostile, precum China, Rusia, Iranul sau Coreea de Nord, pentru a alimenta tensiuni sociale, a colecta date sau a interveni în campaniile electorale. În primul interviu, acordat Financial Times, după demisia sa din poziţia de coordonator pentru programele Software ale Pentagonului, în semn de protest faţă de ceea ce el consideră a fi lipsa unei strategii coerente a Statelor Unite pentru contracararea avansului tehnologic al Chinei în domeniul utilizării Inteligenţei Artificiale în tehnologia militară, Nicolas Chaillana atras atenţia asupra pericolului reprezentat de reţeaua socială chineză TikTok, foarte populară şi printre tinerii de la noi. „Ceea ce TikTok permite Partidului Comunist Chinez să facă nu este doar să ştie totul despre tine şi ce ai pe dispozitiv şi să obţină acces masiv la telefonul tău, ci urmărind  videoclipurile, ceea ce este publicat, ei pot – folosind Inteligenţa Artificială – să urmărească starea de spirit şi ceea ce este în fundal, ce obiecte aveţi şi ce purtaţi. Pot vedea totul în jurul tău”, a spus Chaillan. „Cantităţi imense de date şi informaţii pot fi extrase din aplicaţie de către producătorul său şi folosite în scopuri ascunse, deşi tinerii care utilizează reţeaua s-ar putea să nu fie conştienţi de vreun risc.” El a mai ţinut să adauge că, deşi nu este încântat de efectele negative pe care le au Facebook sau Instagram asupra tinerilor, nu crede că Facebook a fost proiectat intenţionat să fie nociv. Spre deosebire de TikTok care a fost gândit special în acest scop, preluând un concept viral accesibil gratis tuturor care în plus este şi foarte profitabil. Este o adevărată maşină de extras informaţii valoroase.

A treia provocare, acuza de partizanat politic, este însă cea care generează enorme controverse şi diviziuni în societatea americană. De fapt, mulţi conservatori se tem că dezvăluirile făcute de Frances Haugen şi apelurile împotriva „mesajelor de ură” şi dezinformării vor determina un comportament asimetric, îndreptat cu precădere împotriva vocilor conservatoare. Iar maniera în care principalele mass media americane, care au devenit în ultimii ani explicit aliniate ideologiei radicale progresiste, au comentat dosarul Haugen, concentrându-se doar pe rolul jucat de Facebook în timpul evenimentelor din 6 ianuarie 2021, cu incursiunea asupra Capitoliului, ceea ce le-a permis să vorbească despre pericolul „supremaţiei albe” şi a unor organizaţii ca Qanon, în timp ce au ignorat complet rolul Black Lives Matter şi Antifa, structuri neo-marxiste mult mai bine organizate şi generos finanţate, responsabile pentru protestele violente din vara anului 2020 care au provocat distrugeri de peste $2 miliarde şi 30 de victime, nu fac decât să confirme astfel de temeri. De altfel, după scrie Wall Street Journal, conversaţiile interne transcrise de Frances Haugen confirmă faptul că angajaţii Facebook au făcut presiuni intense asupra şefilor lor pentru excluderea din News Feed sau restrângerea traficului publicaţiilor de dreapta fără ca acţiuni similare să aibă în vedere publicaţii de stânga. O presiune semnificativă s-a făcut, de pildă, pentru excluderea Breitbart, unul dintre motive fiind acela că sondajele de opinie indică o scădere a încrederii în respectivul canal media. Prilej ca unul dintre responsabilii de la Facebook să întrebe dacă având în vedere că aceleaşi sondaje indică, de asemenea, o scădere semnificativă a încrederii în CNN ar trebui scos şi acesta din News Feed. Problema e că pentru multe canale media, nu doar pentru reţelele sociale, devine tot mai dificil să facă faţă unor astfel de presiuni din partea angajaţilor. Această adevărată falangă supusă unei îndoctrinări radicale de stânga în campusurile universitare care are o pondere masivă printre angajaţii corporaţiilor şi agenţiilor federale militează tot mai agresiv pentru impunerea convingerilor sale ideologice şi este intolerantă faţă de puncte de vedere care nu se aliniază la acestea. De pildă, Nicolas Chaillan, menţionat anterior, semnala critic faptul că în timp ce toate companiile digitale chinezeşti sunt înregimentate activ sub comanda Partidului Comunist Chinez, sub presiunea angajaţilor Google a ieşit dintr-un program comun de cercetare cu Pentagonul în domeniul Inteligenţei Artificiale. Este motivul pentru care tensiunile din societatea americană provocate de maniera în care operează marile reţele sociale, Facebook, Twitter sau YouTube, vor continua să se amplifice în viitor, mai degrabă decât să se atenueze.